PSD a publicat proiectul salarizării unitare. Ce salarii cresc cel mai mult

"I-am anunţat pe colegi de decizia pe care am luat-o: nu depunem proiectul de lege astăzi (luni, n.r).) în Parlament. S-au completat aproape toate semnăturile din partea colegilor din Parlament, dar am decis să mai stea o perioadă, e Săptămâna Mare, vin şi sărbătorile de Paşte, până săptămâna viitoare rugându-i pe toţi colegii din Parlament să studieze cu atenţie legea”, a spus luni, Dragnea, după întâlnirea cu grupurile parlamentare PSD şi ALDE. 

 Cum a justificat Dragnea amânarea

„Dacă au propuneri de făcut, să le facă, dacă au întrebări de pus, să le pună pentru a putea primi răspunsuri şi să fie siguri că înţeleg legea, să înţeleagă principiile şi care sunt obiectivele acestei legi. Pe de altă parte, toţi cei interesaţi din societate să aibă posibilitatea de a avea acces direct - şi înţeleg că deja se urcă pe site acum la PSD - să aibă posibilitatea să studieze proiectul de lege adevărat”, a adăugat Dragnea.

El a arătat că a solicitat ca proiectul de lege să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament pentru a se putea uita cu atenţie pe el şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente, să le facă înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament.

Întrebat care a fost cauza amânării depunerii proiectului de lege, Dragnea a răspuns: „O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze”.

 Salariul preşedintelui şi al premierului 

Proiectul Legii Salarizării, aflat în dezbatere publică începând de luni, arată că cel mai mare salariu îl va avea preşedintele ţării, de 17.400 de lei/brut, fiind urmat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de premier sau de Avocatul Poporului.

Premier- 16.675 lei, salariul brut lunar (coeficient 11,5)

Avocatul Poporului- 15.225 lei, salariul brut lunar (coeficient 10,5)

Preşedintele Curţii de Conturi, Secretarul general al Guvernului, Consilier prezidenţial- 15.225 lei , salariul brut lunar (coeficient 10,5)

Preşedintele CNA sau al Consiliului Concurenţei - 15.225 lei , salariul brut lunar (coeficient 10,5)

Ministru, Liderii grupurilor parlamentare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor- 14.500 lei, salariul brut lunar (coeficient 10)

Senatori, deputaţi- 13.050 lei salariul brut lunar (coeficient 9)

Secretar de stat- 11.600 lei salariul brut lunar (coeficient 8 )

Prefect - 13.050 lei salariul brut lunar (coeficient 9)

Subprefect 10.875 salariul brut lunar (coeficient 7,5)

Primarul general al Capitalei- 14.065 lei salariul brut lunar (coeficient 9,7)

Primar (localitate cu peste 200.001 locuitori - inclusiv sectoarele municipiului Bucureşti)- 11.600 lei, salariul brut lunar (coeficient 8), scrie Mediafax.

Cât va primi un diplomat

Noul proiect pentru legea salarizării unitare le oferă membrilor Corpului Diplomatic şi consular al României o indemnizaţie de 15% calculată la salariul de bază, în funcţie de încadrare, dar şi un spor tot 15% pentru condiţii grele de muncă.

"Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de o indemnizaţie de până la 15% calculată asupra salariului de bază corespunzător funcţiei de încadrare, pentru cifrul de stat. (...) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de indemnizaţia prevăzută de la data acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, eliberată în condiţiile legii", se arată în Anexa IV, capitolul VI, art. 1 din proiectul legii salarizării

Potrivit proiectului de lege, diplomaţii primesc un spor de 15% din salariul de bază pentru condiţiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

"Persoanele numite în funcţii de conducere în Centrala Ministerului Afacerilor Externe îşi păstrează salariul de încadrare şi celelalte drepturi corespunzătoare funcţiilor de execuţie pe care le deţin, dacă acestea sunt mai favorabile. (...) Celelalte categorii de personal angajate în Ministerul Afacerilor Externe, personalul încadrat pe funcţii specifice MAE din cadrul Institutului Diplomatic Român, precum şi personalul încadrat pe funcţii şi grade diplomatice din administraţia centrală a Ministerului Economiei beneficiază de toate drepturile băneşti şi obligaţiile prevăzute pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României", reiese din Anexa IV, capitolul VI în proiectul legii salarizării.

Cât primesc medicii: de la 1200 de euro la 3 600 

Potrivit proiectului, personalul medical va beneficia de o „creștere substanțială”, începând cu anul 2018, astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună.

Conform calculelor social-democrate, un medic primar cu vechime maximă ar ajunge la 12.500 lei. Un medic rezident în primul an ar urma să primească 5.700 lei, iar un medic rezident în ultimul an, 5.900 lei.

În ceea ce privește gărzile, proiectul prevede: 75% din tariful orar al salariului de bază pentru zilele lucrătoare, respectiv 100% din tariful orar al salariului de bază pentru zilele de repaus săptămânal.

Prin simetrie, dacă medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistență medicală de urgență și nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, se va aplica o sancțiune: diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de 3 luni.

În raport cu condițiile de muncă, se vor putea aplica următoarele sporuri:

- 25% din salariul de bază pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase;

- 45-85% din salariul de bază pentru condiţii deosebit de periculoase (leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă

medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor - UPU - SMURD, UPU şi CPU -, secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paliative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arșilor gravi, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endoscopie intervenţională, transplant de organe, neurologie, neurochirurgie, urgență neurovasculară, hematologie oncologică, genetică medicală precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii;

Un procuror sau un judecător: de la 6 500 la 26 250

Potrivit proiectului legii salarizării pus în dezbatere publică, indemnizaţiile lunare ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi vor ajunge, până în 2022, la sume cuprinse între 6.582 de lei şi 26.250 de lei, în funcţie de grad şi de vechimea în muncă.

Astfel, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu vechime mai mare de 20 de ani va primi o indemnizaţie lunară de 26.250 de lei, iar unul cu vechimea cuprinsă între 15 şi 20 de ani va primi între 23.143 de lei şi 24.300 de lei lunar.

Un judecător cu grad de curte de apel cu vechime peste 20 de ani va avea o indemnizaţie de 23.000 de lei. Pentru o vechime cuprinsă între 15-20 de ani, judecătorul va avea o indemnizaţie între 21.238 de lei şi 22.300 de lei. Un judecător cu grad de Curte de Apel cu vechime de 10 până la 15 ani va primi lunar între 19.773 de lei şi 21.800 de lei, iar unul cu vechime între 6 şi 10 ani va primi o indemnizaţie cuprinsă între 17.968 de lei şi 20.800 de lei.

Un judecător cu grad de tribunal cu vechimea de peste 20 de ani va avea o indemnizaţie lunară de 22.500 de lei, iar unul cu vechime între 15 şi 20 de ani va primi între 20.524 de lei şi 21.550 de lei lunar. Un judecător cu grad de tribunal cu vechime între 10 şi 15 ani va primi o indemnizaţie cuprinsă între 18.639 de lei şi 20.550 de lei, iar unul cu vechime între 5 şi 10 ani va câştiga lunar între 17.147 de lei şi 19.850 de lei.

Salariul Patriarhului, acelaşi cu al preşedintelui Senatului 

Potrivit Legii Salarizării , Patriarhul României va avea un salariu asimilat funcţiei de şef al Senatului sau Camerei Deputaţilor. Acesta are, potrivit proiectului, un coeficient de 11,5, ceea ce înseamnă, înmulţit cu salariul minim pe economie, un venit de 16.675 lei/ brut.

Arhiepiscopul major, mitropolitul Bisericii Ortodoxe sau al Bisericii Romano-Catolice vor avea salarii asimilate secretarilor şi al chestorilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, ceea ce înseamnă, la un coeficient de 10,5 cât este prevăzut, un venit brut lunar de 15.225 de lei.

Totodată, mitropolitul, episcopul, muftiul sau şef rabin vor avea un venit lunar asemănător cu cel al arhiepiscopului major, salariul lor fiind calculat la nivel de ministru, adică un coeficient de 10,5.

Potrivit proiectului legii salarizării, pus în dezbatere publică, Patriarhul României are un salariu asimilat funcţiei de preşedinte al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, adică 16.675 lei/ brut, în timp ce un şef de cult, fie că este mitropolit, episcop sau şef rabin, va avea salariu de ministru.

Ce primesc cadrele didactice

În educație, creșterea ar urma să fie cuprinsă între 90% și 150% pentru învățământul preuniversitar și între 33% și 125% pentru învățământul universitar.

Personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate va primi o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se va aproba prin hotărâre a Guvernului. Personalul didactic din învăţământul special va beneficia de o majorare cu 15% a salariului de bază.

Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile central-universitare, va beneficia de gradaţie de merit, acordată prin concurs.

Gradaţia se va acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv al instituţiei de nivel superior, şi va reprezenta o creştere cu 25% a salariului de baza deținut. Gradaţia de merit se va atribui pe o perioadă de 4 ani. Un spor de 10-25 din salariul de bază va fi acordat și persoanlului didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori.

Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial va primi o majorare a salariului de bază, după cum urmează: - pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de baza deţinut; - pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de baza deţinut; - pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de baza deţinut; - pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de baza deţinut.

Militarii sau poliţiştii, spor de pericol 

Proiectul legii salarizării pus în dezbatere publică prevede, printre altele, pentru militari, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din penitenciare, dar şi civili care lucrează în condiţii de pericol sporuri de la 16% la 50%, pentru locuri de muncă deosebit de periculoase, scrie Mediafax. 

"Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care lucrează în condiţii de pericol în unităţile de fabricare, experimentare, analiză sau depozitare a muniţiilor, pulberilor, explozivilor şi substanţelor toxice speciale sau care execută operaţiuni de depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare ori neutralizare a acestora, precum şi cel care desfăşoară activităţi specifice la calamităţi naturale beneficiază de o primă pentru condiţii periculoase de muncă, diferenţiată în funcţie de gradul de pericol şi/sau de timpul efectiv lucrat în aceste locuri, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, astfel: 37-50% -pentru locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase, 16-30% -locuri de muncă sau operaţiuni foarte periculoase, iar până la 16% - locuri de muncă sau operaţiuni periculoase", se arată în articolul 12 din anexa VI a proiectului legii salarizării.

Totodată, proiectul prevede că personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil beneficiază de sporuri, în funcţie de condiţiile de muncă, respectiv: a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare - un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; b) pentru condiţii grele de muncă - un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; c) pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată -un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

Salariul unui director de teatru, actor sau bibliotecar

Proiectul noii legi a salarizării prevede venituri lunare de până la 14.000 de lei pentru directorii instituţiilor de cultură, iar pentru actori, instrumentişti, regizori, dirijori sau bibliotecari, salarii cuprinse între 3.900 de lei şi aproximativ 11.000 de lei.Conform proiectului legii salarizării pus în dezbatere publică, cele mai mari venituri din Cultură ar urma să le aibă directorii de teatre, filarmonici, opere, precum şi instituţii de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Astfel, directorul general al unei instituţii de cultură de imporanţă naţională ar urma să aibă un salariu cuprins între 10.529 de lei şi 14.038 de lei, în funcţie de gradul profesional obţinut. Un şef secţie ar urma să câştige între 8.072 lei şi 9.125 lei, iar pentru un şef birou, şef laborator, şef oficiu sau şef atelier se preconizează un salariu cuprins între 7.546 lei şi 8.423 lei.

Dirijorul, regizorul artistic, scenograful, coregraful, solistul, prim-balerinul şi actorul ar urma să aibă salarii cuprinse între 3.950 de lei, la debut, şi 10.880 de lei în cazul celor cu cea mai înaltă calificare profesională.

Ce spunea Lia Olguţa Vasilescu 

Inițial, ministrul Muncii anunțase că legea urma să fie depusă luni la Parlament, după ce va fi semnată şi de senatori.

 "Luni, depunem legea la Parlament, după ce o semnează şi senatorii. Sunt convinsă că această lege va fi foarte apreciată de cei care au salarii mici şi au fost nedreptăţiţi timp de 25 de ani, aşa cum sunt convinsă şi că ea va fi aplicată. Sunt la fel de convinsă că o vor aprecia şi cei cu salarii mari, care vor vedea ce creşteri au şi ei. Mai puţin bugetarii de lux. Puţini", a explicat Olguţa Vasilescu la Antena3.

Ministrul a anunțat și care vor fi creșterile salariale ale categoriilor profesionale nemulțumite.

"Azi, sindicatele din Ordinea Publică sunt revoltate că primesc doar 5%, iar Apărarea 20%, de la 1 Iulie. Dar nu am auzit pe nimeni să se revolte că soldaţii, în anul de graţie 2017, au solda de 750 lei, deşi fac parte din aceeaşi familie ocupaţională cu Ordinea Publică, iar Ordinea Publică mai primeşte de la 1 Ianuarie 2018 încă 25 la sută. La fel ca şi Armata, care abia atunci se apropie binişor de Ordinea Publică. Până atunci, mă amuz văzând la tv câtă dezlănţuire de forţe s-a iscat împotriva unei legi pe care cei mai acerbi critici recunosc că nici măcar nu au văzut-o", mai spune ministrul.

Cadoul ascuns din legea salarizării. Pensii DUBLE pentru aleși

Cadoul ascuns din legea salarizării: pensiile aleșilor cresc și ele. Odată cu legea salarizării unitare, nu vor fi dublate doar salariile, ci şi pensiile speciale.