Legea pensiilor - Schimbări majore în ultima variantă
Potrivit ultimei variante a proiectului noii legi a pensiilor, începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă, în funcţie de care se stabileşte cuantumul pensiei, se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, potrivit economica.net.De asemenea, ajutorul de deces se va acorda şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, se arată în forma finală a proiectului de act normativ.
Senatorii au aprobat procedura de urgenţă pentru proiectul de lege privind sistemul public de pensii, cu 79 de voturi „pentru” şi 21 de voturi „împotrivă”.
Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat pe 19 octombrie, fiind trimis pentru aviz la comisiile competente, respectiv Comisia juridică, Comisia pentru muncă, Comisia de buget şi Comisia pentru drepturile omului.
Guvernul a adoptat, pe 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor, documentul având şi avizul Consiliului Economic şi Social.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptat noul proiect al Legii Pensiilor, că nicio pensie nu va scădea după recalculare, că nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare. Aceasta a precizat că impactul financiar al legii va fi în 2019 de 8,4 miliarde de lei, urmând să ajungă în 2020 la 24,8 miliarde de lei.
Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):
* 1.265 de lei în 2019;
* 1.775 de lei în 2020;
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii.
Din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016, precizează Ministerul Muncii.
În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.
Pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.
În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.
În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.