Kovesi: "Inculpaţii preferă să petreacă timp în închisoare, dar să nu li se ia din avere"
Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef DNA, a declarat, la o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor, că în urma anchetelor DNA, în bugetul statului trebuie să intre un miliard de euro, în urma confiscării. Aceasta a mai punctat că a citit un studiu european care spunea că inculpaţii preferă să petreacă timp în puşcărie, dar să nu li se ia averea.
Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA, a declarat marţi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ea arătat, în cadrul unei conferinţe privind recuperarea prejudiciilor produse în dosare în care s-au pronunţat hotărâri definitive, că faptul că banii nu intră efectiv în bugetul statului nu ţine de legislaţie, ci de modul în care se ţine cont de hotărârile judecătoreşti, care trebuie respectate.
"Am considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciului este importantă. Trebuie să avem în vedere specificul investigaţiilor DNA, vorbim de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau averi impresionante. Şi aşteptările noastre sunt mai mari când vorbim de recuperarea prejudiciului", a spus Kovesi la conferinţa desfăşurată la Centrul de Investigaţii Media.
Ea a afirmat că datele statistice indică faptul că această prioritate a fost îndeplinită, cel puţin de procurorii DNA. "Sunt nişte cifre relevante. Dacă am depăşit etapa identificării bunurilor, am ajuns în etapa confiscării, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuţiile, mai departe este datoria organismelor financiare", a mai spus Kovesi.
Ea a precizat că atunci când se vorbeşte de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendinţa infractorilor de a-şi deschide conturi în alte ţări.
"Experienţa din ultimii ani îmi arată că s-a reuşit, dar să vedem ce se întâmplă cu banii indisponibilizaţi. Când vorbim de recuperarea prejudiciilor, confiscarea sumelor poate duce la acest rezultat. Am citit un studiu european care spunea că inculpaţii preferă să petreacă timp în puşcărie, dar să nu li se ia averea. Lucru care pare să se confirme. În ultimii ani, din punct de vedere al legislaţiei, s-au făcut paşi importanţi, iar elementul care a făcut schimbarea a fost introducerea confiscării extinse. Probabil rezultatele nu sunt spectaculoase, dar CCR a decis că legea nu poate să producă efecte retroactive. Atât ca procuror general, cât şi ca procuror şef DNA, am considerat că recuperarea prejudiciului constitutie o prioritate. Ne-am propus să înfiinţăm un compartiment format din politişti specialişti, care are ca principală atribuţie dublarea inestigaţiei penale cu una financiară. Poate verifica conturi bancare, proprietăţi, nu doar în România, ci şi în străinătate" a mai spus Kovesi.
În dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 924,7 milioane lei.