Iohannis, după referendum: "Când pacea socială este pusă în pericol, e nevoie de abordare matură"
Preşedintele Klaus Iohannis a decorat, marţi, supravieţuitori ai HOLOCAUSTULUI, la Palatul Cotroceni, în prima sa apariţie publică, după referendum. În discursul său, preşedintele a subliniat că trebuie să lăsăm trecutului "aluviunile de ură", şi a mai punctat că deşi suntem diferiţi, suntem toţi români şi "vrem să mergem mai departe". Totodată, preşedintele a mai punctat că "atunci când pacea socială este pusă în pericol, și avem, din păcate, suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituției, este nevoie de o abordare matură și o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanți din societate".
Redăm, în continuare, discursul preşedintelui:
"Ne-am reunit astăzi pentru a-i onora, în numele statului român, în semn de recunoaștere și omagiere a suferințelor îndurate, pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului. Atât ziua, cât și locul în care ne aflăm au semnificații profunde pentru istoria noastră și reprezintă două momente contrastante, despre care voi vorbi. În fiecare an, pe 9 octombrie, comemorăm debutul unui episod dureros din trecutul României.
În toamna anului 1941, la ordinul autorităților vremii, evreii români începeau să fie deportați în Transnistria, devenind astfel victimele unui regim dictatorial, care a ales să-și extermine propriii cetățeni, legitimându-și acțiunile genocidare prin apelul la argumente arbitrare de ordin etnic și rasial, aflate într-o contradicție vădită cu valorile fundamentale ale umanității.
Compasiunea și recunoștința noastră se îndreaptă către acele persoane care au devenit țintele unor politici represive pentru simplul motiv că aveau o altă origine decât majoritatea populației.
Doamnelor și domnilor,
Găsesc cuvintele lui Elie Wiesel foarte potrivite pentru a descrie ceremonia noastră de astăzi: «Fără memorie, nu există cultură. Fără memorie, nu ar exista nici civilizație, nici societate, nici viitor».
Așa cum se știe, punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei, însă nu trebuie să omitem pașii care au fost făcuți până acolo. Dictaturile europene au acționat sistematic pentru privarea acestor oameni de o serie de drepturi și libertăți.
În România, antisemitismul s-a manifestat, inițial, prin cultivarea, în societate, a urii nesăbuite față de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorității. Cetățenii au fost instigați unii împotriva altora, iar evreii români au fost demonizați și transformați în ținte.
În paralel, a fost adoptată o legislație antisemită, care a generat excluderea treptată a evreilor din viața economică și culturală a țării, deschizându-se, astfel, calea deportărilor și a crimelor.
Acest tip de politici sunt, astăzi, de neconceput pentru o societate puternic atașată de principiile democratice și ale statului de drept. Discriminarea unei minorități doar pe baza faptului că nu are aceleași credințe, valori, religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu gândul la anii întunecați ai dictaturilor.
Atunci când pacea socială este pusă în pericol, și avem, din păcate, suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituției, este nevoie de o abordare matură și o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanți din societate.
Primul pas către restabilirea păcii sociale este abandonarea discursului urii și asumarea faptului că numai prin toleranță putem depăși, împreună, acele falii care riscă să ne dezbine.
Să lăsăm trecutului toate aluviunile de ură, indignare, gânduri negre și să ne îndreptăm energiile către viitorul nostru! Să facem pentru toți românii o țară în care să trăim în bună înțelegere, fără spaime și tulburări provocate de pericole imaginare!
România aparține tuturor românilor! Deși diferiți, suntem toți români și vrem să mergem mai departe împreună într-o țară care și-a însușit și respectă principiile și valorile comune europene.
Reiterez aici angajamentul nostru ferm de a întreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea, pe viitor, a oricăror acțiuni care se fundamentează pe încălcarea demnității umane.
Statul român a demonstrat că a învățat din propriul trecut întunecat, printr-o asumare a adevărului istoric, prin demersuri concrete de recuperare a memoriei Holocaustului și de combatere a antisemitismului.
Cea mai recentă inițiativă din acest registru, înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, reprezintă un proiect de anvergură dedicat istoriei comunității evreiești, pe care l-am susținut încă de la preluarea mandatului și pe care îl sprijin necondiționat.
La 1 ianuarie 2019, România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar prezervarea și întărirea valorilor comune europene reprezintă un obiectiv prioritar al viitorului mandat al țării noastre", a spus preşedintele.