Klaus Iohannis ia în considerare ”foarte serios” să atace la CCR modificările la Codurile Penale

”Lupta anticorupție nu este o pasiune a mea, ci este o necesitate, dacă România vrea să se dezvolte”, a spus Klaus Iohannis. Președintele a subliniat că România ar fi un avantaj pentru spaţiul Schengen.”România este pe deplin pregătită pentru aderare, a fost un generator de securitate pentru întreaga regiune și nu ar slăbi zona Schengen, ci ar fi un avantaj pentru statele membre”, a susţinut șeful statului, în interviu. 

Iohannis: Combaterea corupției nu este ușoară pentru procurori

Pe de altă parte,  Iohannis a ținut să sublinieze că lupta pentru combaterea corupției nu este ușoară nici pentru țară, nici pentru procurori:

”Romania se gaseste, in acest moment, intr-o faza intensa a combaterii coruptiei. Si asta nu e usor nici pentru tara, nici pentru procurori si, bineinteles ca nu e usor nici pentru politicienii care nu vor ca unele lucruri sa iasa la lumina. De cativa ani avem in Romania o combatere a coruptiei relativ eficienta”, a subliniat Iohannis.

Presedintele a explicat ca „lupta impotriva coruptiei este una din prioritatile mele, am anuntat asta si in campania electorala. Drept urmare, intensitatea combaterii coruptiei a crescut. Depinde acum pe cine intrebati apropo de lupta impotriva coruptiei, pentru ca politicienii se arata des nemultumiti de intensitatea acestor actiuni. Oamenii insa sunt multumiti ca, insfarsit, cineva face actiuni eficiente pentru combaterea fenomenului pe termen scurt, si, pe termen mediu si lung, sa il anihileze”.

„Succesele combaterii coruptiei din Romania au avut ecouri dincolo de granitele noastre, tarile vecine vor sa afle reteta noastra si pregatesc actiuni similare. Cred ca suntem in faza in care combaterea coruptiei are prime rezultate importante. Pentru ca unii politicieni s-au decis sa incerce sa calce pe frana acestor actiuni, m-am decis, in urma cu cateva zile, sa adresez din nou acest subiect public. Am spus ca, in primul rand, combaterea coruptiei trebuie sa continue pana cand coruptia dispare cu totul. Nu exista alternativa. Coruptia este o problema uriasa pentru o tara ca Romania si este un impediment major in dezvoltarea Romaniei”, a mai explicat seful statului, scrie hotnews. 

Iohannis, despre atacarea la CCR a modificărilor: Iau în considerare serios această posibilitate

„Cred ca tentativele de modificare a legilor existene nu sunt deloc binevenite. In aceasta faza nu trebuie umblat la legi. Voi incerca sa ma exprim si public impotriva acestor initiative, ceea ce am si facut deja. Dar exista si multe alte instrumente la indemana presedintelui pentru a stopa astfel de actiuni sau, in cel mai rau caz, de a le amana pana cand pagubele sunt minimizate. Orice lege poate fi retrimisa in Parlament pentru rediscutare, iar daca acest pas nu functioneaza, am si posibilitatea de atacare la Curtea Constitutionala. Iau in considerare foarte serios aceasta posibilitate pentru ca nu vreau ca modificarea legilor sa aiba loc in aceasta faza intensa a combaterii coruptiei. Peste cativa ani, cand sper ca numarul cazurilor de coruptie sa se reduca dramatic, atunci se poate disucta despre modificarea legilor, dar doar atunci cand practica va arata ca o modificare este necesara”, a raspuns Iohannis.

Cum vor senatorii să îngreuneze arestarea preventivă - Amendamentul modificat

Reamintim că senatorii au votat un amendament la Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă este îngreunată. Astfel, arestul preventiv de 30 de zile se va face doar în baza unor indicii temeinice, nu în baza unor suspiciuni rezonabile, conform modificării. 88 de senatori au votat pentru, în timp ce doar 20 împotrivă. Amendamentul aparține senatorilor din majoritatea parlamentară: Cristiana Anghel(PC), Ioan Chelaru(PSD) și Ovidiu Donțu(PSD).  For decizional în acest caz este Camera Deputaților.

Senatorii pun bețe în roate procurorilor DNA. Astfel, s-a revenit, prin vot secret, la forma veche a Codului Penal, după ce s-a votat amendamentul la Codul de procedură penală prin care arestarea este mai greu de realizat. Arestarea preventivă se va face, după noul amendament, pe baza unor ”indicii temeinice”.

Reamitim că încă de săptămâna trecută era de notorietare că legea va fi adoptată tacit de Senat. Termenul de 45 de zile pentru dezbatere a expirat joi. 

Care este forma, după adoptarea amendamentului

Astfel, s-a eliminat din procedura arestării preventive, stipulată la articolul 202, ”suspiciunea rezonabilă” și s-a înlocuit cu ”indicii temeinice”:

"Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoană a savarsit o fapta prevazuta de legea penala", se arata intr-un amendament la Codul de Procedura Penala care a fost aprobat, marți, 4 mai, cu 4 voturi 'pentru' si 3 voturi 'contra' in Comisia Juridica a Senatului.

Senatorul PNL Steliana Miron nu s-a aflat in sala de sedinta in momentul votului. CSM s-a declarat impotriva amendamentului.Amendamentul este asumat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu și Cristiana Anghel.

Marțea neagră 2. Arestarea, mai greu de realizat. Aleșii pun piedică procurorilor

Ce prevede Codul de Procedură Penală în prezent

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevedea până în prezent:

"(1) Măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".

Mai mult, senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.