Iohannis: Regret decizia Consiliului JAI. Impunerea unor cote obligatorii nu rezolvă problema
Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă, la Palatul Cotroceni, înainte de a pleca la ședința extraordinară și informală a Consiliului European, în cadrul căreia a declarat că regretă decizia luată de Consiliul JAI prin care României i-au fost alocați în plus 2.400 de refugiați, decizie luată printr-un vot majoritar și nu prin consens. Șeful statului a punctat faptul că această hotărâre nu va fi rediscutată în cadrul ședinței Consiliului European. Pe de altă parte, Iohannis a subliniat că problema refugiaților "poate fi gestionată ușor de România" și că "poziția noastră rămâne în continuare una de participare voluntară".
"Voi participa incepand de la ora 18.00 la sedinta extraordinară si informala a Consiliului European. Donald Tusk a convocat aceasta intalnire pentru a discuta chestiunea migratiei. Se doreste discutarea modalitatilor de prevenire, se doreste sa se discute cum pot fi ajutate tarile de unde vin refugiatii sau migrantii. Voi reitera pozitia Romaniei pentru mentinerea unui raport echilibrat intre solidaritate si responsabilitate, lucru pe care l-am spus si la cealalta intrunire a Consiliului European.
A doua chestiune este legata de Consiliul JAI care s-a incheiat aseara. Decizia Consiliului pentru relocarea intra-UE a fost adoptata. Conform aceste decizii, Romania ar urma sa primeasca in jur de 2.400 de persoane, acestea se adauga la persoanele care ar trebui sa vina in Romania in urma participarii noastre voluntare.
Regretam si eu regret ca aceasta decizie in loc sa fie luata prin consens, in baza unor negocieri si discutii, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred ca imunerea cotelor obligatorii, printr-un vot majoritar, rezolva aceasta problema. Aceasta impartire matematica nu tine cont de o serie de factori foarte importanti. Deja aseara, dupa ce s-a cunoscut acest rezultat, au inceput sa apara tot felul de opinii. Vreau sa subliniez ca MAI a avut mandatul Guvernului intarit de decizia CSAT.
Cotele obligatorii au fost refuzate de Romania inca din martie. Am sustinut pozitia Romaniei de participare voluntara. Dupa cum stiti, Parlamentul a fost informat si pe calea normala de catre consilierul pe Afaceri Europene, dar si de mine, in alocutiunea de zilele trecute. Parlamentul nu da mandate pe aceste chestiuni.
Aceste decizie de ieri a Consiliului JAI nu se va rediscuta, azi, in Consiliul European. Decizia a fost luata de Consiliul JAI, care e competent pe aceasta chestiune, si nu are nevoie de revotare sau validare in Consiliul European. Inteleg ca sunt tari care vor sa conteste decizia, vom astepta sa vedem rezultatul acestor contestari.
Numarul de refugiati nu e mare, si nu trebuie sa-i primim pe acesti refugiati in urmatoarele saptamani, cel mai probabil intr-un an. Problema poate fi gestionata usor de Romania. Pozitia noastra ramane in continuare una de participare voluntara. Nu cred ca aceste cote reprezinta o solutie. Dupa Consiliul European din aceasta seara voi pleca a New York. Voi participa la Adunarea Generala ONU. ONU sarbatoreste anul acesta 70 de ani de la infiintare.
La ONU au loc o serie de summituri importante. Eu voi participa la mai mutle summituri si voi participa la intâlnirea care va adopta Agenda 2030 pentru devoltare durabila. E un angajament al sefilor de stat si de guvern.
Voi participa, ca sa dau cateva exemple, la invitatia presedintelui SUA la summitul dedicat contracararii ISIS, la summitul pentru egalitatea de gen coorganizat de presedintele Chinei si de secretarul general ONU. Prezenta mea la New York imi va da ocazia sa am intilniri bilaterale cu mai multi sefi de state si voi comunica si continutul lor.
Voi avea deosebita placere ca in marja deplasarii sa am o întâlnire cu vicepresedintele SUA, Joe Biden, la Casa Alba. Aceasta prima intilnire oficiala va fi fundamentata pe obiectivul intaririi parteneriatului strategic intre Romania si SUA", a declarat Klaus Iohannis.
Întrebări și răspunsuri:
Ce va încerca România să obtina, în plus, la consiliul de diseară? Ne mai dorim să intrăm în Schengen?
"Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migratiei pentru că sunt două lucruri diferite și e clar ca nu vom discuta aderarea Romaniei la Schengen, cu aceasta ocazie. În ceea ce priveste alocările bugetare, da. Dacă primim refugiati, atunci România va primi pentru fiecare refugiat 6.000 de euro. Este, pe de alta parte, important de stiut și vreau sa repet: Romania nu e împotriva primirii refugiatilor, noi am fost din capul locului să îi primim, în limita resurselor noastre. Ceea ce nu ni s-a parut oportun, in continuare, este calculul matematic pe baza de cote obligatorii, care nu tine cont de realitatile din fiecare stat membru. Recomandarea mea pentru Guvern va fi sa gaseasca caile cele mai bune pentru a gestiona acest numar de refugiati, care ar trebui sa vina in Romania".
Intenționăm să atacăm la Curtea Europeană de Justiție decizia cotelor?
"Vor fi voci care vor dori sa isi exprime punctul de vedere si eu imi voi exprima nemultumirea fata de modul in care s-a procedat. S-a fortat un vot, lucru neobisnuit si inoportun. In continuare, problema care se va pune acolo nu e de a rediscuta aceasta chestiune, care a fost inchisa formal aseara, ci este de a rediscuta si discuta solutii mai profunde care vizeaza tarile de unde vin refugiatii".
Ati luat in calcul sa-i permiteti premierului sa mearga la Consiliul European?
"Nu doresc sa comentez aceasta chestiune. Mi se pare o abordare deplasata".
Pe ce criterii vor fi aleși refugiatii care vin in Romania?
"Nu s-a discutat în niciun fel si în nicio circumstanta o selectie a refugiatilor, iar procedura privind cum vor ajunge anumiti refugiati, in anumite state membre, va trebui detaliata in continuare de cei care se vor ocupa de chestiune. Pana în momentul de fata, nu exista o procedura de selectie".
Spuneati ca, in realitate, numarul de refugiati nu e mare. Inseamna ca Romania va fi de acord cu numarul de refugiati pe care il va primi?
"Asteptam clarificari. Acest număr de refugiati poate fi usor de gestionat de catre Romania. Trebuie sa ne exprimam practic aceasta solidaritate si sa acceptam ca aceasta solidaritate se exprima primind refugiati. Nu ar ajuta pe nimeni sa vina in România un numar de refugiati care nu poate fi gestionat".
Ce asteptari aveti de la aceasta motiune de cenzura?
"Avand in vedere ca sunt presedintele Romaniei, nu sunt implicat in motiunea de cenzura și nici in felul in care se negociaza intre patide. Dar sigur ar fi un rezultat bun daca ar trece motiunea".
Cum va reusi Romania sa ii integreze, cand ne-am trezit cu o cota tripla de refugiati?
"Noi am stiut cu totii ca vorbim de mai multi refugiati, ba chiar vorbim de o criză grava a refugiatilor în tari apropiate de noi. Nu ne-am trezit, noi am stiut ca sunt multi care vin. Numărul care trebuie sa fie primit de Romania nu e prea mare pentru administratia românească. Nu va fi nevoie pentru acesti refugiati sa se construieasca multe locuri suplimentare, pentru ca vin in centre, sunt inregistrati si sunt trimisi in alta parte. Nu stau ani de zile in aceste centre și, in acest fel, locurile se elibereaza pe parcurs. Este un proces dinamic si cei care vor gestiona aceasta chestiune vor veni cu propuneri de extindere sau nu a centrelor de primire. Este complicat pentru ca noi am dorit sa participam voluntar, iar UE a dus, mai exact Comisia Europeana a adus in discutie un mecanisim care face problema complicata pentru ca se pune in discuție principiile dupa care lucreaza UE".
Va rog sa comentati conflictul intre Ungaria si Romania. Guvernul a gestionat bine schimbul de replici?
"Eu cred ca ar fi fost mult mai indicata o mai mare retinere și de o parte, și de cealalta. Nu consider ca, prin acest fel de schimb de replici, se rezolva ceva, ba dimpotriva, se complica relatiile dintre cele doua tari, asa cum s-a desfasurat dialogul, cred ca a fost inafara cadrului uzual diplomatic".