Iohannis pierde bătălia pe Codul Silvic. Parlamentul l-a adoptat în forma propusă de Guvern
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului silvic, adoptând legea în forma inițială.
În favoarea raportului comun al Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru mediu și Comisiei juridice de respingere a cererii de reexaminare și adoptare a Legii în forma inițială, au fost 217 voturi pentru, 96 împotrivă și nouă abțineri.
Codul silvic în forma inițială a fost adoptat cu 218 pentru, 11 abțineri și 95 împotrivă.
În dezbaterile din plenul Camerei Deputaților, deputații PNL au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, motivând că nu au fost lăsați să depună amendamente, solicitarea fiind respinsă.
PSD și UDMR au susținut forma inițială a proiectului, iar PNL a cerut adoptarea reexaminării.
Președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 23 martie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici.
În cererea de reexaminare adresată președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, șeful statului preciza că intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.
"Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene", susținea, printre altele, în cererea de reexaminare, șeful statului.