Dacian Cioloş ia în calcul remanierea ministrului Muncii. Și nu va fi singura schimbare

UPDATE: Cioloș: Vom discuta o variantă a legii salarizării în ședința de Guvern de miercuri

Executivul va avea în ședința de miercuri o primă discuție asupra proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, a anunțat, luni, premierul Dacian Cioloș, explicând că se află în lucru două variante.

"Avem o dată soluția aceasta a mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate așa cum sunt, și să vedem ce putem face cu ele și să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim și de acolo în sus să vedem ce și unde putem reechilibra lucrurile sau o altă abordare la care ne gândim la fel foarte serios. În măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării bugetare realist multianual, cu șanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine, cu resursele pe care știm că le putem mobiliza prin proiectul de buget pe care îl vom propune și să venim cel puțin cu această primă fază a reechilibrării, urmând să gândească viitorul Guvern, viitorul Parlament, în funcție de ce își asumă și din punct de vedere al politicii bugetare, o continuare a acestei abordări", a spus Cioloș la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România.

Premierul a adăugat că s-a întârziat prezentarea acestui proiect întrucât actualul Guvern a considerat că abordarea Executivului anterior în privința creșterilor salariale nu era realistă din punct de vedere al resurselor bugetare.

"Multă lume se întreabă de ce am tot prelungit prezentarea acestui proiect de lege. Pentru că ceea ce noi am moștenit în Guvern, ceea ce a fost lucrat de Guvernul precedent în anul trecut, noi am considerat că din punct de vedere bugetar nu este aplicabil. Ambiția proiectului respectiv era mult dincolo de ceea ce bugetul poate să susțină în anii următori, până în 2020. Nu vorbesc despre utilitatea unei astfel de legi, pentru că avem nevoie de o lege care să ducă la o reechilibrare și chiar la o regândire a sistemului de salarizare a funcției publice, dar n-aș vrea să venim cu un proiect de lege pe care să-l adoptăm și să aibă soarta proiectului de lege din 2010, care (...) nu a fost aplicat", a arătat prim-ministrul.

Orice propunere legislativă va fi făcută, în opinia sa, "ea va merge în sensul unor creșteri ale salariilor pentru anumite categorii tocmai pentru a asigura această reechilibrare".

Noua lege a salarizării a dat naştere multor controverse. Acest proiect a fost realizat de fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb. Pe acest proiect, conform Anei Costea, s-a lucrat astfel încât să fie adus într-o formă sustenabilă.

Potrivit Legii Salarizării, Salariile de bază ar putea creşte cu până la 42% în următorii 4 ani, iar cea mai consistentă majorare este prevăzută pentru asistenţii sociali. Informaţiile apar în noua lege unică a salarizării. Astfel, salariul minim ar creşte cu cel mult 100 de lei în următorii 4 ani, până la 1.350 de lei. Impactul net al aplicării legii va fi de 8,5 miliarde de lei, se mai arată în proiect.

Raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel maxim în sistemul de stat va fi de 1 la 15. Astfel, niciun angajat la stat nu va câştiga mai puţin de 1.350 de lei lunar. Salariul maxim va fi de 20.250 de lei şi îi va reveni preşedintelui României.

Cel mai bine vor fi plătiţi demnitarii, care vor avea un câştig mediu - adică salariu de bază şi alte venituri - de aproximativ 12 mii de lei.

Urmaţi de bugetarii cu funcţii specifice, cu circa 10 mii de lei şi de diplomaţi, cu 9.300 de lei. În Justiţie, câştigul mediu va ajunge la 8.000 de lei. Funcţionarii publici din administraţia centrală şi cadrele universitare vor câştiga în medie, aproape 5.000 de lei. Cele mai mici câştiguri medii vor fi în asistenţă socială - 2.132 de lei, după ce aici va fi acordată cea mai consistentă majorare a salariilor de bază în următorii patru ani.

Proiectul mai prevede că vor fi îngheţate, până în 2020, indemnizaţiile de şedinţă ale consilierilor locali şi judeţeni şi majorarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Documentul precizează care sunt, în valori nominale în lei, salariile pentru fiecare funcţie, grad sau treaptă profesională. Astfel, vor fi eliminate situaţiile în care persoane nou angajate şi persoane cu vechime în muncă au acelaşi salariu de bază, din cauza creşterii salariului minim pe economie.