Cum arată proiectul de BUGET pe 2020: cine pierde, cine câștigă

Pentru anul viitor, liberalii şi-au setat mai multe priorități, printre care realizarea unor investiţii, creșterea economică, dar și eliminarea risipei publice. Corespondentul Realitatea PLUS, Mioara Costin, ne explică principalele linii ale bugetului. 

• Direcții majore de acțiune: investiții în infrastructură și susținerea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referintă, măsuri de limitare și îmbunătățire a cheltuielilor și evitarea risipei banului public,  măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile și aflate în dificultate.

• Investițile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix. Pentru anul 2020 investițiile sunt estimate la 4,3% din PIB, mai mari cu 5,4 miliarde lei ca în anul 2019.

• Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare responsabile și credibile pentru anul 2020 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante:

Stimularea creșterii economice, accesarea fondurilor europene şi accelerarea ritmului de absorbţie al acestora, măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea banului public, eficientizarea cheltuielilor,  reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referință, asigurarea securităţii sociale reprezintă priorităţi ale construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2023.

• Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,1% prevăzută pentru anul 2020 și un ritm mediu anual de 4,1% pe întreg orizontul 2021-2023, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,2% la nivelul zonei euro și 1,4% pe total UE, estimată pentru anul 2020, conform prognozei de toamnă a UE). În condițiile unui cadru internațional dificil, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să potențeze și să mențină creșterea economică, fiind conștientă că   trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a consolida reziliența  economică.

• Cheltuielile de personal scad ca procent in PIB pe termen mediu de la 9,8% din PIB in 2019 la (9,4% din PIB) in anul 2022 (-0,4pp);
• Bunurile si serviciile au un trend descrescator cu aproximativ -0,2pp/an;
• Dobanzile, subvențiile se mențin ca procent în PIB, respectiv 1,2% din PIB și 0,6% din PIB
• Investițiile cresc față de 2019 ca procent în PIB de la 4,2% din PIB la 4,5% din PIB.

• La estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere măsurile fiscal bugetare aprobate, precum şi majorarea accizei la tutun. De asemenea, s-a avut în vedere încasările din vânzarea licențelor de tip 5G (2,5 miliarde lei).

• La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere:

• majorarea salariilor de bază așa cum prevede Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr.153/2017 (1/4 din diferenţa rămasă până la nivelul grilei din anul 2022);

• continuarea restricțiilor în ceea ce privește neacordarea de premii, plata orelor suplimentare, menținerea cuantumului sporurilor;
• acordarea voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450 lei;
• menținerea indemnizației de hrană la nivelul anului 2019 (2*2080 lei/an);
• majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2.230 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2 % față de luna decembrie 2019 (cu masuri care sa nu duca la la creșteri salariale suplimentare la nivelul bugetelor locale, dar şi la majorarea cuantumului indemnizatiei de hrană);
• menținerea la nivelul anului 2019 a pensiei sociale minime garantate la nivelul majorat în anul 2019 (704 lei) precum și a altor drepturi și indemnizații de asistență socială acordate de la bugetul de stat (alocații copii, indemnizații pentru concediu pentru creșterea copilului, indemnizații pentru persoane cu dizabilități, indemnizații veterani, văduve de război, revoluționari etc.)
• alocarea cotelor din impozit pe venit (100% rămâne la UAT) + sume defalcate din TVA, pentru unităţile administrativ-teritoriale pentru echilibrare (8,2 miliarde lei), cu 50% asigurare asistenta sociala de la bugetul de stat; 
• asigurarea a 2% din PIB pentru apărare 

CUM ARATĂ BUGETUL PE ANUL 2020

2019 2020

PIB
1.040,8 MLD. LEI 1.129,2 MLD. LEI

CREȘTERE ECONOMICĂ
4% din PIB 4,1% din PIB

VENITURI BUGET
31,38% din PIB 31,76% din PIB

CHELTUIELI PERSONAL
9,8% din PIB 9,7% din PIB

CHELTUIELI BUNURI ȘI SERVICII
4,7% din PIB 4,5% din PIB

ASISTENȚĂ SOCIALĂ
11,0% din PIB 11,6% din PIB

INVESTIȚII
4,3% din PIB 4,5% din PIB