Dâncu: Din nefericire pentru democrație, DNA a făcut mai mult decât partidele pentru ele însele

"Codul se referă la două lucruri: integritatea, statura unui politician de a fi nepătat, corect, fără fapte cu iz penal și, pe de altă parte, aceste coduri de conduită vor conține și unele condiții pentru a fi avansat, într-un partid, un fel de ghid de carieră, adică ce trebuie să îndeplinești ca să fii șef. Atunci când partidele trebuie să facă modernizarea partidului, ar trebui să scape de două tipuri de oameni: o dată, cei pe care îi ajută DNA să îi identifice sau ANI și, în al doilea rând, oamenii care nu sunt destul de inteligenți și morali pentru funcția lor, și cei care nu sunt adecvați comunității lor, și cei care nu știu să comunice, nu reușesc să facă ceea ce trebuie pentru oameni. E mult mai complicat să faci modernizarea unui partid. Nu poți să te iei numai după ce face DNA", a spus Vasile Dâncu.

În acest sens, președintele IRES a subliniat faptul că "pentru reforma partidelor, din nefericire, din punctul de vedere al democrației, DNA a făcut mai mult decât au făcut partidele pentru ele însele".

În viziunea sa, "procentul de corupți din partide e același".

Întrebat cât de drastice ar trebui să fie aceste criterii, incluse în codul de conduită anunțat de Liviu Dragnea, pentru ca PSD să scape de eticheta de 'partid de corupți', președintele IRES a subliniat că acest lucru reprezintă o mare problemă pentru social-democrați și că "trebuie să și-o asume și să facă ceva pentru asta":

"În primul rând, exigența principală, a zis-o și Liviu Dragnea și mi-a plăcut, a zis: 'noi nu putem vorbi despre reguli în abstracto'. În primul rând, ar trebui să construim o cultură de integritate și să stabilim niște criterii, să le discuți cu organizațiile și când vei propune pe liste, data viioare, să ai niște criterii foarte clare". 

Astfel, cei care au avut probleme cu DNA sau sunt cercetați/urmăriți/trimiși în judecată "nu pot fi pe liste", consideră Vasile Dâncu.

"Dar mai sunt și situații în care organizațiile ar putea să acționeze, cum am văzut în sondaje, ultima dată. A fost șocant să văd în mari orașe din România că primarii, deși aveau probleme, rămâneau la un nivel de încredere de 60-70% pentru că comunitatea lor nu îi considera vinovați și/sau considerau că ei sunt pedepsiți pentru că s-au luptat pentru comunitatea lor cu cei de la centru", a adăugat președintele IRES.

De aceea, subliniază sociologul, "noi trebuie să naștem o cultură de integritate și la electorat, dar de la partide trebuie să înceapă. Prima judecată trebuie să fie membrii tăi, cei din organizația ta. Important este să fie tot mai puține excepții".

Dâncu: PNL nu a venit cu o alternativă solidă. PSD stă bine în sondaje și datorită lui Victor Ponta

Întrebat dacă o persoană care a fost urmărită penal ar trebui să mai fie pe liste, Vasile Dâncu a răspuns:

"Dacă a fost urmărită penal și a scăpat de urmărirea penală sau a fost declarată nevinovată, devine o discuție aici. Se poate să iasă de sub urmărirea penală, dar să fi deteriorat imaginea partidului. Atunci, nu mai e funcțional să fie pe lista acest om. Nu poți să pui oameni care nu au șanse, pe listă. De regulă, în statutul partidului, este o lege în care se stabilesc o serie de lucruri care sunt legate de dreptul constituțional de a fi ales și de a alege și acolo se stabilesc o serie de lucruri. Cred că, în cazuri extreme, trebuie să se ia o hotârâre de la centru".  

În acest sens, sociologul a precizat că "descentralizarea de care a vorbit Liviu Dragnea, până acum, ar trebui să fie cel mai important criteriu al partidului".

"Dacă oamenii vin liberi, în partide, nu e normal ca cineva de la centru, din afară, să te dea pe tine afară din organizația locală, de acolo. Mi s-a părut întotdeuna o aberație. În lumea democratică civilizată nu există acest lucru", a mai punctat Vasile Dâncu. 

În acest context, întrebat dacă personaje precum Gheorghe Nichita sau Nicușor Constantinescu s-ar mai putea regăsi în partid, sociologul a punctat că, în astfel de cazuri, "depinde și ce crede publicul".

"Dacă îndeplinește, după aceea, criteriul sondajului, dacă publicul consideră că nu e incompatibil cu funcția, cred că organizația poate să hotărască asta. Au fost scandaluri care au produs daune de imagine. Depinde și ce crede publicul. Ține și de felul în care e prezentat scandalul în mass-media și cum reacționezi tu, dacă nu explici ce s-a întâmplat (...) Cred că este vorba și de oameni. Trebuie să gândim și să le dăm și politicienilor responsabilitatea asta", a adăugat președintele IRES.