Cotele obligatorii de imigranți pentru România. Ce soluții şi riscuri văd parlamentarii români
Miniștrii de interne din UE ar trebui să decidă astăzi, în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, dacă se vor aplica cotele obligatorii de imigranți, propuse de Comisia Europeană, în urma căreia România ar primi 6 351 de persoane. Pentru a vedea dacă parlamentarii din Comisiile de Politică Externă văd o soluție de compromis, REALITATEA.NET a vorbit cu mai mulți senatori și deputați. Astfel, aceștia sunt conștienți de faptul că România nu poate primi mai mult de 1785 de imigranți, dar au precizat că cel mai important rol îl are Klaus Iohannis, în cadrul Consililului European din octombrie. Ionut Stroe, deputat PNL şi membru al Comisiei de Politică Externă, a anunţat că cea mai bună variantă pentru România este să accepte cotele de imigranţi care îi revin, în urma identificării unei soluţii, şi nu să accepte să plătească o anumită cotă din PIB. Petru Filip, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat, a spus că România nu se poate sustrage de la această problemă, întrucât este parte a unui club select, UE, unde are și îndatoriri, nu doar drepturi.
Gabriel Oprea are mandat de la Klaus Iohannis să se opună cotelor obligatorii, dar dacă miniștrii nu vor ajunge la un acord pe tema distribuirii refugiaților, Donald Tusk a anunțat că o reuniune a Consilului European, în care se vor reuni șefii de stat, va avea loc în septembrie. Până la luarea unei decizii la nivel înalt, politicienii români militează pentru o poziţie echilibrată a României în criza imigranţilor.
Ionuț Stroe, membru al Comisiei de Politică Externă din cadrul Camerei Deputaților, a declarat pentru Realitatea.net, că România va trebui să fie parte a identificării unei soluţii comune.
"O decizie se va lua în Consilul European, reprezentantul Românie fiind Klaus Iohannis. Comisia Europeană propune. Nu s-a stabilit nicio cifră. Da, mai există și Consiliul JAI. Iar cifra anunțată de Klaus Iohannis de 1785 este doar o cifră care reflectă capacitatea de găzduire a României. Atât putem să primim, deocamdată. Asta este capacitatea de găzduire. Dar vom fi parte la găsirea unei soluții pentru integrarea acestor imigranți. Ne vom angaja la găsirea unei soluții", a subliniat acesta.
Întrebat dacă este realistă ipoteza avansată de ministrul român de externe, conform căreia România să plătească o cotă din PIB, ca o compensație, dacă nu va primi cei 6185 de refugiați, Ionuț Stroe a declarat:
"Nu cred că este o variantă bună. Mai degrabă ar funcționa o metodă prin care țările ar primi bani. Se caută o metodă de stimulare a țărilor care vor primi refugiați. Eu știu că țările care vor primi refugiați vor primi bani europeni pentru a gestiona situația", a mai spus acesta.
Petru Filip, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat, a precizat pentru Realitatea.net că deciziile vor fi luate în instituţiile europene, iar România trebuie tratată ca un stat responsabil, întrucât trebuie văzut dacă criza este o problemă a UE, sau a fiecărui stat membru:
"Cred că soluția o vom putea vedea după întâlnirile din cadrul instituțiilor europene. Aici vom avea deciziile din cadrul Consilului JAI, Consiliul European, Consiliulul UE. Cred că important este să ne dăm seama dacă este o problemă a UE sau dacă este o problemă a fiecărui stat care este membru în UE. Eu cred că decizia se va lua în aceste foruri. Noi trebuie să vedem dacă suntem responsabili de deciziile care se iau în acest club select în care am intrat, în Uniunea Europeană, în care există și responsabilități. În plus, aceste decizii se iau subsidiar, în funcție de opțiunea fiecărui stat. Cred că decizia se va lua în aceste foruri. Este un fenomen cu care noi nu ne-am confruntat până acum, dar va trebui găsită o soluție".
În plus, Filip a anunţat că România trebuie să aibă grijă să nu rămână în afara problemei imigranţilor, prin poziţia sa:
"Cred că România va trebui să negocieze ca parte a acestui club select, poate comparația nu este cea mai potrivită, dar la fel cum se duc negocieri pentru fondurile de dezvoltare, așa va trebuie să negociem și aici. Întrebarea retorică pe care mi-o pun eu este dacă România va decide să să păstreze în afara acestei probleme a imigranților, este foarte riscant".
Senatorul a mai arătat că o decizie trebuie luată şi în funcţie de ce vor face imigranţii în viitor:
"Pe de altă parte, Gabriel Oprea are un mandat la Consiliu JAI, dar decizia va fi luată de șefii de stat, la Consiliul European. Eu cred că România se va duce cu un anumit mandat, dar foate important este că va trebui să ne gândim că decizia se va lua pentru viitor, nu neaparat pentru prezent. Fie că sunt 1700 sau 6 300. Va trebui să fim tratați ca membri responsabili ai UE", a mai afirmat acesta.
Lazslo Borbely, președintele Comisiei de Politică externă a Camerei Deputaților, a anunţat că România şi-a arătat solidaritatea faţă de refugiaţi şi a subliniat că în rezolvarea crizei ar fi trebuit să se implice şi ONU, şi statele arabe. Pe de altă parte, deputatul a subliniat că România ar fi fost avantajată dacă era deja în spaţiul Schengen:
"După părerea mea eu cred că România a demonstrat o atitudine de solidaritate față de imigranți, mai ales din luna mai, când tot Comisia Europeană a anunțat că vom primi cei 1600 de imigranți. Acum, România nu este pregătită să îi primească pe cei 4 600, diferența dintre cei anunați inițial și cotele obligatorii propuse de UE. Va fi o discuție în JAI, va fi o discuție în Consiliul European. Nu vreau să reduc discuția la spațiul Schengen, dar de patru ani de zile sunt invocate motive ca să nu intrăm în Schengen, dar în același timp, se vrea securizarea frontierei de est, și pentru a stopa traficul transfrontalier. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să fim mai fermi. Nu ne putem sustrage de la a nu ne implica în rezolvarea crizei imigranților", a punctat acesta, pentru Realitatea.net.
Deputatul a mai explicat că trebuie găsită o soluţie care să fie avantajoasă şi pentru imigranţi, care sunt nevoiţi să doarmă pe jos, la graniţe, dar şi pentru statele care îi primesc, subliniind că de fapt, aproape toţi imigranţii vor să ajungă în Germania, şi nu să rămână în Ungaria sau România:
"Trebuie să găsim o soluție care să fie bună și pentru țările UE, dar și pentru imigranți. Ați văzut cum sunt ținuți la granița cu Ungaria, dorm pe jos și așa... Este o problemă complexă a azilanților, a țărilor în care vor să meargă. Ați văzut că cei mai mulți dintre ei vor să ajungă în țări ca Germania. Motiv petru care ei dacă vor veni aici, nu vor râmâne se vor îndrepta către Germania, ei nici în Ungaria nu vor să rămână, se duc spre Austria ca să ajungă tot în Germania. Pe de altă parte, eu nu cred că problema este doar a UE, cred că și ONU și statele arabe ar fi trebuit să se implice. Sunt țări care nu prea au primit refugiați", a mai spus Borbely.
Parlamentarul a încheiat spunând că cel mai important rol îl va avea Klaus Iohannis, la Consiliul European din octombrie, când va susţine punctul de vedere al României:
"Trebuie totuși să vedem cum pot fi găsite soluții. Este evident că Klaus Iohannis are cel mai important rol, pentru că el este cel care va merge la Consiliul European, va fi în octombrie. Până atunci, vom avea JAI, CSAT, Consilul European, vom avea și o comisie pentru migrație în Parlament. Vom avea în final o soluție", a spus acesta.