MENIU

Corlăţean, despre UDMR: Nu e corect a ni se cere să derogăm de la poziţia constantă a statulului

<p>Titus Corlăţean</p>

Ministrul Titus Corlăţean a declarat, duminică, referindu-se la declaraţii ale liderilor UDMR privind demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, că nu consideră corect să se ceară o derogare de la poziţia constantă a statului român, iar comentariul public a fost "neinspirat".

"Nu cred că ar trebui să complicăm lucrurile, lucrurile sunt în realitate mult mai simple. Există în UE domenii care ţin de competenţa Uniunii Europene, de Comisia Europeană, reglementează Uniunea Europeană în anumite domenii pentru statele membre şi domenii rezervate competenţei suverane aparţinând statelor membre. Nu este o noutate faptul că protecţia minorităţilor naţionale este un domeniu rezervat statelor membre ale Uniunii Europene. Poziţia României, care coincide cu poziţia marii majorităţi a statelor membre aparţinând Uniunii Europene şi cu poziţia Comisiei Europene, nu este o noutate. Nu este un lucru care să fi apărut de ieri sau de astăzi. Noi am reconfirmat această poziţie, pentru că în plan intern România a făcut în toţi aceşti ani eforturi uriaşe, extrem de importante, cu sprijinul UDMR şi al celorlate asociaţii aparţinând minorităţilor naţionale din România şi am ajuns la un nivel de protecţie, un standard remarcabil, apreciat la nivel european. Noi nu am schimbat o poziţie şi nu aveam ce discuta în schimbarea poziţiei statului român", a declarat Corlăţean, răspunzând unor întrebări.

Potrivit ministrului, "faptul că, de exemplu, Ungaria a intrat în această procedură susţinând o cauză care nu este acceptată la nivel european este un punct de vedere pe care Ungaria are dreptul să şi-l susţină".

"Am văzut un comentariu al UDMR că am fi amestecat şi Ungaria. Nu, nu am amestecat Ungaria, Ungaria este parte intervenientă în cele două proceduri - pentru că sunt două proceduri -, este dreptul suveran şi al statului român să-şi prezinte o poziţie pe care o afirmă constant de ani şi ani de zile", a menţionat el.

"Deci nu văd care este problema fundamentală. Am fi putut pune poate problema şi într-un alt sens, acea petiţie care a fost semnată de lideri UDMR, am respectat dreptul de opţiune al domniilor lor, dar odată ce faci parte, intri într-o guvernare, în guvernarea României, guvernarea României este un lucru extraordinar, implică responsabilităţi extrem de importante, guvernarea României nu se referă la guvernarea a unu sau două judeţe, vizează guvernarea întregii societăţi româneşti şi acest lucru implică, cred eu, o responsabilitate şi luarea în considerare şi a intreselor, aspiraţiilor şi sensibilităţilor ansamblului societăţii româneşti şi românilor, ori, din acest punct de vedere, eu cred că a fost neispirat comentariul public făcut de către liderii UDMR pe chestiuni pe care puteam să le discutăm aşa cum am şi stabilit anterior într-un format normal, firesc, s-a ajuns la comentarii publice şi eu cred, sper ca lucrurile să se calmeze, să putem discuta încă o dată în mod corect săptămâna viitoare sau când se va decide în formatul coaliţiei", a continuat Titus Corlăţean.

Ministrul de Externe a mai spus că, în opinia sa, nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituţie a statului român sau pe instituţiile statului român care promovează poziţia statului român.

"Ori, din acest punct de vedere, guvernele vin şi pleacă, coaliţiile vin şi pleacă, statul rămâne, statalitatea rămâne. Ori noi avem obligaţia ca intituţie, nu doar ministru de Externe, instituţia ca atare şi-a făcut datoria, şi nu vorbim de o poziţie stabilită astăzi sau ieri fără consultarea nu ştiu cui. E o poziţie constant afirmată pe baza principiilor europene. CE de altfel a respins aceste iniţiative", a subliniat el.

Referitor la sintagma "gândire depăşită" utilizată de lideri ai UDMR în declaraţii publice la adresa MAE, Titus Corlăţean a spus: "Când promovezi interesele statului român, n-aş spune că este o gândire depăşită sau înapoiată, aş spune însă altceva, că am ascultat adesea interesul exprimat de liderii UDMR, firesc până la urmă, de a face parte din guvernările din România pentru a promova interesele specifice ale minorităţii maghiare, eu aş spune că aceste abordări constat etniciste sunt depăşite şi trebuie să fie depăşite la un moment dat ca mentalitate. Responsabilitatea guvernării, încă o dată, vizează ansamblul societăţi româneşti, şi majoritatea şi minoritatea".

"Vreau să vă spun un lucru, puteam şi aveam tot dreptul şi ca membru al Guvernului să solicit distinşilor membri ai Guvernului României din partea UDMR ca odată intraţi în guvern să renunţe la semnătură pentru promovarea acelor iniţiative, intrarea în Guvernul Românei înseamnă adoptarea poziţiei statului român. Am avut din raţiuni de ordin politic respect pentru poziţia individuală, n-am cerut acest lucru, dar nu cred că este corect să ni se ceară nouă să derogăm de la poziţia constantă a statului român", a mai spus el.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, spunând că este vorba despre o "gândire depăşită", şi a afirmat că a fost pus într-o situaţie "neplăcută", aceea de a fi "ignorat şi umilit", adăugând că miercuri va discuta cu Victor Ponta.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că MAE a greşit amestecând Ungaria în problema iniţiativei cetăţeneşti susţinută de UDMR, în condiţiile în care nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori.

"Poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declaraţie şi vorbesc doar de iniţiativa noastră, făcută de mine şi de şase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică şi un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori şi asta denotă o gândire depăşită, care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia noastră, de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. De aceea m-a mirat acest amestec. Este o gândire depăşită şi nu vreau să spun că este neapărat gândirea lui Titus Corlăţean, dar este una asumată de ministrul de Externe", a spus Kelemen.

Potrivit acestua, există state care au înţeles cum se pune problema în secolul al XXI-lea şi care este gândirea iniţiatorilor, state care nu au intervenit pentru a ataca iniţiativa respectivă vizând minorităţile naţionale.

"Danemarca nu a intervenit, nici Germania nu a intervenit împotriva iniţiatorilor pe partea CE, considerând că nu are de ce să intervină într-o iniţiativă corectă şi echilibrată, nici Italia nu a intervenit şi nu s-a simţit lezată, la fel nici Austria, nu s-a considerat lezată, aşa cum spune Titus Corlăţean că este statul român şi este o politică de stat şi nu putea să facă altceva. Dacă nu a intervenit din Danemarca, nici Italia, nici Germania sau Austria, atunci cred că şi România ar trebui să facă parte din această familie a ţărilor europene şi să aibă o altă viziune, pentru că problematica minorităţilor, printr-o astfel de iniţiativă, nu doream să fie tratată altfel decât aşa cum trebuie să fie, o reglementare generală la nivelul UE", a mai spus liderul UDMR.

Acesta a subliniat că iniţiativa susţinută de UDMR merge pe o cale europeană şi pe una a dialogului, a drepturilor lingvistice şi culturale a minorităţilor naţionale.

"Dacă MAE şi ministrul de Externe cred că este cazul ca în secolul al XXI-lea să se lupte cu 50 de milioane de cetăţeni europeni din diferite state aparţinând diferitelor minorităţi lingvistice, etnice şi naţionale, eu nu am ce să fac", a arătat Kelemen.

Preşedintele UDMR a afirmat că nu are o dispută personală cu Titus Corlăţean, nu are orgolii personale dar totuşi, "există principii şi există şi onoare".

"Acest lucru ar trebui să înţeleagă fiecare partener de-al nostru. Eu am avut o discuţie cu premierul Ponta, de la el aştept un răspuns, nu poziţia MAE sau a ministrului de Externe sunt cele care mă interesează", a mai afirmat acesta.

Kelemen Hunor a caracterizat situaţia creată în urma demersului MAE ca fiind una "destul de neplăcută pentru toată lumea".

"Eu am militat pentru coaliţia cu PSD, noi când am făcut această coaliţie ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, şi cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situaţia de a fi ignorat, umilit, şi să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului. Nu pot să intru în proces ca membru al Cabinetului împotriva mea, nu se poate, este o situaţie neplăcută. Indiferent că este vorba despre poziţia MAE sau o altă poziţie, Titus Corlăţean are destulă experienţă pentru a putea ghici că, fără să ne consulte şi mergând în această direcţie, la un moment dat va fi o tensiune, va fi o situaţie care va necesita o discuţie mai amplă", a menţionat Kelemen Hunor.

Întrebat cum se poate repara situaţia, preşedintele UDMR a răspuns că, procedural, "este foarte simplu".

"Agentul guvernamental, aşa cum a depus solicitarea de intervenţie, poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces. Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenţie, am avut atunci o discuţie cu premierul Ponta. A trecut o lună şi eu nu am ieşit în presă, cred că discuţia pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului. Miercuri voi fi la şedinţa de Guvern şi avem ocazia de a discuta", a mai arătat liderul Uniunii.

Întrebat, în continuare, cât de departe este dispusă să meargă UDMR în susţinerea punctului său de vedere privind iniţiativa cetăţenească şi dacă se poate ajunge până la ieşirea de la guvernare, Kelemen a spus că este deranjat când cineva nu îl ia în serios.

”Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată faţă de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios şi crede că îşi poate permite orice şi poate să ia o decizie fără să ne consulte. Nu vreau să răspund la această întrebare deoarece consider că nu trebuie purtată o asfel de discuţie sub presiuni. Ce a apărut în presă cu ameniţări cu ieşirea de la guvernare sunt aprecierile ziariştilor şi analiştilor politici. Premierul cunoaşte foarte bine şi exact poziţia mea, şi va lua o decizie analizând toate datele”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

Preşedintele Uniunii a precizat că, vineri, va avea loc şi o şedinţă a Consiliul Permanent al UDMR în care se va aborda şi această temă a iniţiativei cetăţeneşti, „în funcţie de decizia premierului”.

"Gândul" a relatat că UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind intervenţia MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie.

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.

Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici - "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale" - a fost respinsă de Comisie pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". "Decizia a fost una politică", a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. "Gândul" relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.

Potrivit "Gândul", preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de "Gândul", şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

Referitor la acest subiect, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru "Gândul" că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. "A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei", a declarat liderul Uniunii.

Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că poziţia exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Iniţiativele cetăţenesti "Minority SafePack" reprezintă "o poziţie consecventă a statului", "o chestiune de stat" şi nu "un orgoliu de ordin personal".

Titus Corlăţean a adăugat că, din această perspectivă, "exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic".

MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlăţean cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţenesti "Minority SafePack".

"Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale", menţiona Titus Corlăţean, conform comunicatului.

Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor.