Codul administrativ, publicat vineri seară în Monitorul Oficial. Ce prevederi controversate conține

Codul administrativ a fost adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa de Guvern din 25 iunie, iar în şedinţa din 3 iulie i s-au mai operat câteva modificări şi clarificări.

Vicepremierul Daniel Suciu preciza după adoptarea din 25 iunie, că actul normativ nu este perfect, dar va fi corectat în Parlament.

"Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaştem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament şi vor fi făcute corecturile pe care toţi actorii politici le vor considera necesare. (...) Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată şi chiar este venită din blocajele apărute", a afirmat Suciu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că în acest act normativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că s-a clarificat, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.

Asociaţia "Calea Neamului", membră a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a anunţat că va organiza, duminică, un miting de protest în Bucureşti, împotriva adoptării OUG privind Codul Administrativ al României.

Potrivit conducerii asociaţiei, OUG creează premisele ca "limba maghiară să devină, în mod neconstituţional, a doua limbă oficială în stat" şi va duce la "disoluţia autorităţii statului român".

Codul Administrativ a mai trecut anul trecut și prin Parlament, însă a fost respins în ansamblul său de Curtea Constituțională, pentru că nu a fost respectat principiul bicameralismului. În loc să fie reluată procedura în Parlament, Coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, scrie Hotnews.ro.

Potrivit ultimei variante aprobate după nemulțumirile UDMR, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.

O altă modificare aprobată în ultima variantă vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba română și în limba minorităților”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.

De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot iniția actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităților administrativ teritoriale.

O altă modificare clarifică statutul secretarului general al Guvernului. "Printr-o altă prevedere este clarificat statutul secretarului general al guvernului în sensul că acesta are rang de ministru și nu poate fi în același timp și înalt funcționar public, sunt chestiuni mai degrabă tehnice ce trebuiau lămurite acolo în legislație, potrivit prevederilor venite din avizul Consiliului Legislativ”, a conchis Nelu Barbu.

Noi reguli pentru președinte în cazul remanierii

Printre prevederile actului normativ se numără și cea care spune că: „(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție”.

Refuzul numirii de către președinte poate avea loc o singură dată. Termenul premierului pentru propunere este de cinci zile, iar termenul de răspuns al președintelui este de zece zile.

Codul Administrativ conține mai multe prevederi controversate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Una dintre marile mize ale acestui proiect este intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu are votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali.

Alte câteva prevederi ale proiectului de OUG:

Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție. Principala miză este introducerea în legalitate a celor 20 de companii municipale înființate de primarul Gabriela Firea.

Pensii speciale pentru aleșii locali. Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate - 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea.

Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.