Baronii, interziși în PSD. Ce schimbări aduce Congresul pentru gruparea lui Liviu Dragnea
Congresul PSD de duminică, unde va fi aleasă echipa cu care va lucra Liviu Dragna, aduce schimbări majore în conducerea partidului. O mare parte din liderii susținuți în ultimii ani de Victor Ponta urmează să fie înlocuiți, pentru reducerea din influența baronilor local, obligându-i să aleagă între funcții.
După ce a câștigat președinția PSD duminica trecută, Liviu Dragnea a propus o nouă structură de conducere, cu un Birou Permanent Național mai mic și cu atribuții ușor schimbate. Vor fi 14 funcţii de vicepreşedinte, faţă de cele 15 actuale, iar patru locuri vor merge automat către Organizaţia de Femei a partidului, de unde, pe liste separate, vor fi votaţi vicepreşedinţii femei.
Astfel, în cursa pentru cele 10 poziţii de vicepreşedinte alocate bărbaţilor, s-au înscris 15 social-democraţi: secretarul general Andrei Dolineaschi, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, ministrul Economiei, Mihai Tudose, europarlamentarul Victor Negrescu, preşedintele Comisiei de cod electoral, Gabriel Vlase, ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, primarul interimar al Iaşiului, Mihai Chirica, deputatul Viorel Ştefan, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, liderul TSD Mihai Sturzu, secretarul de stat în Ministerul Muncii Adrian Dobre, precum şi deputaţii Constantin Niţă, Cătălin Rădulescu, Georgian Pop şi Gheorghe Şimon.
Alte şase femei se luptă pentru patru funcţii de vicepreşedinte: senatorul Ecaterina Andronescu, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, purtătorul de cuvânt al PSD Gabriela Firea, fostul ministru Doina Pană, europarlamentarul Gabriela Crețu şi preşedintele PSD Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.
Alegerile de duminică vor marca şi ieşirea din prima linie a conducerii PSD a unor lideri importanţi, precum ministrul Apărării, Mircea Duşa, promovat de Victor Ponta după câştigarea şefiei PSD în 2010, Ioan Rus, fost lider informal al aşa-numitului "Grup de la Cluj", care l-a ajutat pe Mircea Geoană să devină preşedinte al PSD în 2005 şi care a revenit, odată cu Ponta, în conducerea centrală a PSD după mai mulţi ani de absenţă, dar şi preşedintele PSD Bucureşti, Robert Negoiţă, intrat recent în conflict cu Liviu Dragnea. Nici alţi lideri locali apropiaţi de Victor Ponta nu şi-au mai depus candidatura. Este vorba, de exemplu, despre Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş Severin, şi unul dintre cei mai activi susţinători ai premierului după izbucnirea dosarului "Turceni-Rovinari" în care Ponta este trimis în judecată. Mai mult, Victor Ponta a fost naş la nunta fiicei lui Mocioalcă.
Un alt exemplu este Ion Călinoiu, preşedintele executiv al PSD Gorj, filială de care aparţine Victor Ponta, dar şi al Consiliului Judeţean.
Nu în ultimul rând, unii dintre liderii din actuala conducere a PSD au renunţat la candidaturi şi din cauza interdicţiei de a cumula funcţii la nivel local şi central în partid. Este cazul lui Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea şi al PSD Vrancea. Deşi, potrivit unor surse, Oprişan şi-ar fi dorit o candidatură la o funcţie din PSD, vicepreşedinte sau chiar preşedinte executiv, acesta s-a hotărât să rămână la conducerea filialei sale.
De altfel, interdicţia cumulului de funcţii i-ar afecta şi pe alţi şapte candidaţi la funcţii de conducere în PSD, în eventualitatea în care vor câştiga la Congresul de duminică.