Strategia Națională de Apărare: Rusia și corupția, marile amenințări la adresa României
Noua Strategie Națională de Apărare a Țării sugerează că Rusia se află printre amenințările la adresa României. Textual, strategia face referire la "acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică" și la "perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre". În centrul ambelor fenomene însă se află Moscova. Corupția este de asemenea identificată ca o amenințare și o vulnerabilitate la adresa țării.
Acțiunile Rusiei în contextul conflictului din Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității României, sugerează noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, elaborată de președintele Klaus Iohannis.
"Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică", precizează strategia, la punctul 51, la capitolul Amenințări.
"Perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inter‐etnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionale", spune textul, la punctul 52.
Instabilitatea regională apare de altefel și la capitolul "Riscuri". "Instabilitatea regională limitează capacitatea României de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră", precizează textul Strategiei.
O altă amenințare ține de domeniul energetic. "Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice", precizează Strategia.
Atacurile cibernetice figurează printre amenințările la adresa României. "Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională", spune Strategia.
Terorismul și proliferarea armelor de distrugere în masă figurează la rândul lor printre amenințări. Tot o amenințare o reprezintă "acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat", potrivit Strategiei.
Corupția pune în pericol România
La capitolul riscuri, dincolo de contextul instabilității externe, noua Strategie Națională menționează corupția.
"Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistență faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai les pe zona financiar‐bancară", precizează textul Strategiei.
Strategia identifică și riscurile de natură socială, care persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii.
Incapacitatea administrativă, o vulnerabilitate majoră a țării
La capitolul vulnerabilități, noua Strategie menționează capacitatea limitată a instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor.
Această capacitate "este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecţia mediului, justiţie, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică. Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii, are efecte negative, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare".
Tot printre vulnerabilități se află și lipsa de capabilitate administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene.
"Reacţia inter‐instituţională în situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitate devine şi mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid", mai precizează textul Strategiei.
"Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre", precizează Strategia.
Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului şi solidaritţii civice.