20 de ani de la primirea de către România a invitației de aderare la NATO. Mesajul lui Aurescu privind "amenințare cea mai gravă pentru securitatea Alianței"

În acest context simbolic, săptămâna viitoare ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui, în numele României, la București, reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la București din 2008, informează MAE, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în data de 21 noiembrie 2002, la primul Summit NATO organizat într-o țară de după Cortina de Fier, liderii NATO au menționat, în Declarația Summitului de la Praga, decizia de invitare a șapte state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia – să se alăture Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Declarației, accederea acestor state „va consolida securitatea întregii zone euroatlantice, și va contribui la atingerea scopului comun al Europei reîntregite și libere, unită în pace de valori comune”. 

Imediat după primirea invitației de aderare, România a început să participe activ la discuțiile în format Aliat. Încheierea completă a etapelor aderării a avut loc în martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare.

Acest moment cu semnificație istorică unică a reprezentat un succes major al politicii externe a României, un obiectiv susținut constant de întreaga clasă politică și de societatea civilă. 

Astăzi, România este un stat Aliat responsabil și de încredere, beneficiind de cele mai ample garanții de securitate din istoria sa.

Cu ocazia marcării a 20 de ani de la primirea invitației de aderare la NATO, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a emis următoarea declarație:

Declarația ministrului afacerilor externe pentru marcarea aniversării a 20 de ani de la primirea de către România a invitației de aderare la Alianța Nord-Atlantică, la Summitul NATO de la Praga din 2002

"În urmă cu 20 de ani, la Summitul NATO de la Praga, România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Această decizie istorică a reprezentat un pas major către reunificarea pașnică a Europei. Pentru țara noastră, a însemnat, totodată, îndeplinirea unui obiectiv național și a unor speranțe împărtășite de toți românii. Pentru NATO, după cum remarca însuși Președintele Václav Havel la acel moment, invitarea celor șapte noi membri contribuia la scopul fundamental al Alianței: „asigurarea celei mai bune protecții pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile și prosperitatea cetățenilor săi”.

Decizia din 2002 recunoștea angajamentul ferm al României și al celorlalte state invitate față de valorile democratice aflate la baza Alianței. Aceasta a fost, în același timp, recunoștea capacității acestor țări de a contribui în mod substanțial la apărarea colectivă a NATO și la îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale.

Runda de extindere lansată la Praga a avut un rol decisiv în eliminarea diviziunilor Războiului Rece și a dus la reîntărirea legăturilor de prietenie și cooperare în Europa Centrală și de Est.  A reprezentat un proces de transformare profundă, care a avansat în strânsă legătură cu extinderea Uniunii Europene.

Aderarea României, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei a extins spațiul euroatlantic de valori, stabilitate și securitate, a făcut NATO mai puternică și a întărit legătura transatlantică, care este indispensabilă pentru securitatea internațională.

În spiritul unității și solidarității aliate, România a adus o contribuție importantă la apărarea colectivă a NATO, la misiunile și operațiile Alianței, precum și la procesul de consolidare și adaptare a acesteia la un spectru de provocări din ce în ce mai larg. Ca parte a acestui angajament, România a făcut constant demersuri de consolidare a propriilor capabilități, pe baza principiului distribuției echitabile a sarcinilor, inclusiv prin creșterea bugetului destinat apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.

Extinderea lansată la Praga în 2002 a evidențiat viabilitatea Politicii Ușilor Deschise a NATO, reconfirmată de rundele ulterioare de extindere și de deciziile Summitului NATO de la București din 2008. Alianța a devenit astfel mai bine pregătită pentru exercitarea rolului său fundamental de pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli.

În conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington, România consideră că ușa NATO trebuie să rămână deschisă tuturor democrațiilor europene care doresc și pot să își asume responsabilitățile și obligațiile statutului de membru, așa cum este cazul Finlandei și Suediei. 

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei este în prezent cea mai gravă și mai urgentă amenințare pentru securitatea Alianței, dar și pentru pacea și stabilitatea întregului spațiu euroatlantic. România își reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Susținerea Ucrainei reprezintă un efort crucial și urgent pentru întreaga Alianță și toți partenerii săi care împărtășesc valori comune.

Într-un context internațional dificil și complex, statele membre NATO și-au demonstrat în repetate rânduri unitatea, coeziunea și solidaritatea, precum și angajamentul categoric față de apărarea colectivă afirmată de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În conformitate cu noul Concept Strategic al NATO, adoptat la Summitul de la Madrid din acest an, este esențial să continuăm împreună eforturile de întărire a posturii de apărare și descurajare de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În același timp, NATO trebuie să își continue eforturile de creștere a rezilienței strategice, atât pentru membrii săi, cât și pentru partenerii vulnerabili din vecinătate, a căror securitate este strâns interconectată cu a noastră.

În toate aceste demersuri rămâne esențială cooperarea NATO cu partenerii internaționali, în primul rând cu Uniunea Europeană și cu Organizația Națiunilor Unite, dar și cu alți parteneri care împărtășesc valorile și interesele Alianței. Trebuie să continuăm construirea unor astfel de parteneriate, pentru a ne spori propria securitate și capacitatea de a face față provocărilor comune.

La două decenii de la momentul istoric al Summitului de la Praga, România își reiterează angajamentul de neclintit față de valorile și interesele comune care stau la baza forței și solidarității NATO. Parcursul nostru de succes de membru NATO – precum și cel al aliaților și partenerilor noștri de drum din 2002:  Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – s-a reflectat în succesul întregii Alianțe, ca promotor al păcii în Europa și în lume. După cum a demonstrat constant în ultimii 20 de ani, după cum o arată și astăzi, România este gata, alături de aliații săi din NATO, să apere pacea, libertatea, securitatea și valorile noastre comune".