16 noiembrie 2014, ziua neagră pentru Victor Ponta. Doi ani de când Klaus Iohannis este preşedinte
Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis, candidatul ACL, câştiga alegerilor prezidenţiale, cu o diferenţă de 10% faţă de Victor Ponta în turul doi, devenind astfel, preşedintele României. Cu ajutorul mobilizării românilor din străinătate, Iohannis a obtinut 89,73% din voturile din diaspora, în pofida faptului că Guvernul Ponta nu organizase suficiente secţii de vot, pentru românii din străinătate. Cei din diaspora au stat ore întregi la cozile de vot, iar mesajele lor de protest faţă de imposibilitatea de a vota s-au făcut auzite prin intermediul Facebook-ului. Klaus Iohannis a câştigat alegerile in toate sectiile de votare din diaspora, cu exceptia celei din Palestina.
In aceasta tara au votat 19 romani, iar zece dintre acestia (52,63%) au votat cu Victor Ponta. In multe dintre tari, precum Spania, Marea Britanie, Franta, Germania, Elvetia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegatori au votat cu Klaus Iohannis.
Cum au votat românii din diaspora
Cei mai multi romani au votat in Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de romani. Dintre acestia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta. In Spania, au votat 82.744 de romani. Dintre acestia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.Un numar mare de romani - 35.543 - s-a prezentat la vot in 16 noiembrie si in Republica Moldova. Dintre acestia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta. In Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de romani, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.
In Franta, s-au prezentat la urne 16.053 de romani, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, in Belgia au mers la urne 13.040 de romani, 93,72% votand cu Iohannis, in timp ce in Austria au votat 9.533 de romani, 94.12% dintre acestia preferandu-l tot pe Iohannis.
Ce a făcut Iohannis în doi ani de mandat
În cei doi ani de mandat, preşedintele a schimbat şefii servicilor de informaţii, a încurajat modificarea legislaţiei electorale şi a organizat consultari la Cotroceni pentru bugetul apărarii dar şi pentru legile Big Brother. În primul an de mandat, preşedintele a schimbat şefii civili ai celor două servicii de informaţii.
La Serviciul Român de Informaţii, preşedintele şi-a numit un aproiat, în persoana lui Eduard Hellvig, în timp ce la Serviciul de Informaţii Externe, Klaus Iohannis l-a propus pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Mandatul lui Ungureanu a fost unul scurt. După ce presa a speculat o răcire a relaţiei dintre Ungureanu şi preşedinte, directorul SIE şi-a înaintat demisia în luna septembrie a acestui an.
De asemenea, Klaus Iohannis a numit-o pe fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu pentru un mandat de judecător la Curtea Constituţională şi i-a încredinţat Laurei Codruţa Kovesi un nou mandat de procuror şef al DNA, . După tragedia din Colectiv şi demisia Guvernului Ponta, preşedintele a profitat de solicitarea protestatarilor şi a impus un guvern tehnocrat. În fruntea exectivului l-a numit pe Dacian Cioloş. Guvernul a primit votul parlamentului după consultări la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare. Totodată, Klaus Iohannis a criticat de fiecare dată Parlamentul atunci când aleşii vota împotriva cererilor de urmărire penală.