10 ani de la aderarea României la NATO. Scurtă istorie a unui pas uriaş

Autorităţile române s-au îndreptat, imediat după Revoluţie, către NATO, iniţiind relaţii diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 preşedintele Ion Iliescu să-i transmită oficial Secretarulului general dorinţa României de a adera, eveniment care va avea loc abia în 2004, după un prim eşec în 1997.

Iată o cronologie a celor mai importante momente care au precedat aderarea României la NATO, la 29 martie 2004, realizată de Mediafax:

România, primul stat din regiune care aderă la Parteneriatul pentru Pace

Iulie 1990 - Premierul Petre Roman adresează, în scris, Secretarului general al NATO, Manfred Wörner, invitaţia de a vizita România.

Octombrie 1990 - Ambasadorul român în Belgia este autorizat să iniţieze relaţii diplomatice cu NATO.

23 octombrie 1990 - Premierul Petre Roman este primit la Cartierul General al NATO de către Secretarul general, Manfred Wörner.

Decembrie 1990 - Secretarul de stat pentru apărare român vizitează Cartierul General al NATO de la Bruxelles şi se întâlneşte cu Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice şi cu reprezentaţii permanenţi militari ai statelor membre.
4 - 5 iulie 1991 - Secretarul general al NATO face o vizită în România.

21 august 1991 - Ministrul de Externe, Adrian Năstase, face o vizită la NATO.

Octombrie 1991 - Preşedintele Ion Iliescu trimite Secretarului general NATO un mesaj în care afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare strânsă cu NATO, aceasta fiind singura organizaţie capabilă, din punct de vedere politic şi militar, să asigure stabilitatea şi securitatea noilor democraţii europene, aflate într-o stare incipientă.

25 noiembrie 1991 - Ministrul Apărării Naţionale, general-locotenent Nicolae Spiroiu, este primit la NATO.

20 decembrie 1991 - Are loc sesiunea inaugurală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică, la care participă miniştrii de externe şi reprezentanţi ai celor 16 ţări membre NATO şi 9 state din centrul şi estul Europei. Cu acest prilej, ministrul român de externe propune intensificarea cooperării cu NATO.

21 februarie 1992 - Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, vizitează România şi participă la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic de la Bucureşti.

1 aprilie 1992 - Miniştrii apărării din statele membre NATO se întâlnesc cu reprezentanţii partenerilor de cooperare pentru identificarea domeniilor de cooperare în probleme de apărare.

17 februarie 1993 - Preşedintele Ion Iliescu se întâlneşte la sediul NATO din Bruxelles cu Secretarul general, Manfred Wörner. Este afirmată oficial dorinţa României de aderare la NATO.

1 aprilie 1993 - Este iniţiat în România programul Mil-to-Mil de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite ale Americii, primul de acest tip dezvoltat cu un stat membru NATO şi destinat sprijinirii forţelor armate ale României şi îmbunătăţirii relaţiilor militare româno-americane. Este înfiinţată o echipă de legătură între US Forces Command Europe (EUCOM) şi armata română.

Octombrie 1993 – Adjunctul secretarului apărării al SUA efectuează o vizită la Bucureşti şi prezintă propunerea americană de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace.

10-11 ianuarie 1994 – La summit-ul de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai Alianţei lansează Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace- - PfP) şi, în acelaşi timp, invitaţia de participare tuturor partenerilor din Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică şi Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Este publicat documentul cadru al Parteneriatului pentru Pace.

26 ianuarie 1994 - Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, semnează la Cartierul General al NATO Documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace. România devine astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care aderă la Parteneriatul pentru Pace.

Primele exerciţii şi misiuni alături de NATO; toate statele din regiune, cu aspiraţii la aderarea în 1997

14 Septembrie 1994 – România transmite la NATO primul Program Individual de Parteneriat România-NATO care include activităţile de cooperare cu Alianţa pe anul următor.

12–16 septembrie 1994 - România participă cu un pluton la primul exerciţiu NATO/PfP, "Cooperative Bridge 94" la Biedruska, Polonia. Scopul exerciţiului îl constituie împărtăşirea experienţei în misiuni de menţinere a păcii şi îmbunătăţirea capacităţii de a conduce operaţiuni comune de acest tip.

4 noiembrie 1994 - Preşedintele Ion Iliescu vizitează Cartierul General al NATO.

10-15 septembrie 1995 – La Sibiu se desfăşoară primul exerciţiu NATO/PfP pentru forţele de uscat "Cooperative Determination 95".

Octombrie 1995 - România semnează "Acordul privind Statutul Forţelor" între statele membre NATO şi statele din cadrul PfP.

28 septembrie 1995 - Se lansează la nivelul Alianţei primul studiu privind lărgirea NATO. Oficialii Alianţei prezintă statelor partenere concluziile acestei prime evaluări.

3 mai 1996 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, face o vizită de câteva ore în România, punctul terminus al unui turneu care a mai inclus Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bulgaria.

Scopul declarat al acestui veritabil tur de forţă politico-diplomatic a fost clarificarea unor aspecte legate de procesul extinderii Alianţei Nord-Atlantice. În toate statele, secretarul general al NATO a exprimat clar dorinţa de lărgire a Alianţei.

Iunie 1996 - Parlamentul României adresează un apel parlamentelor statelor membre NATO în care solicită sprijin pentru aspiraţiile României de a deveni membru al Alianţei. Apelul subliniază consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe româneşti.

19 Decembrie 1996 – Parlamentul României aprobă participarea României la Forţa de Stabilizare (SFOR) în Republica Bosnia-Herţegovina.

4 februarie 1997 - Vizita preşedintelui Emil Constantinescu la Cartierul General al NATO şi întâlnirea cu Secretarul general, Javier Solana.

4 Aprilie 1997 – Parlamentul aprobă participarea României la Forţa Multinaţională de Protecţie în Albania.
Aprilie 1997 - Parlamentul român adoptă, în unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitând sprijin pentru o decizie favorabilă României, cu prilejul summit-ului de la Madrid.

30 mai 1997 - Întâlnirea finală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (NACC) şi întâlnirea inaugurală a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) la Sintra, Portugalia. Miniştrii de externe ai NATO şi ai ţărilor partenere aprobă documentul de bază al Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică.

9 iunie 1997 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Rezervei Strategice SFOR.

România nu prinde extinderea din '97, dar peste un an este "podul aerian" al NATO către Kosovo

8 Iulie 1997 - În cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia primesc invitaţia de a se alătura Alianţei. Comunicatul final confirmă continuarea procesului de lărgire şi nominalizează România printre statele candidate pentru viitoarea lărgire a Alianţei Nord-Atlantice.

11 iulie 1997 - Preşedintele SUA, Bill Clinton, efectuează "o vizită de consolare" la Bucureşti, după ce România nu a fost primită în NATO, aşa cum spera.

"Pentru toate naţiunile care acceptă democraţia şi reformele şi doresc să-şi asume responsabilităţile de membru (NATO), reafirm din această piaţă a libertăţii: Uşa NATO e deschisă. Va rămâne deschisă şi vă vom ajuta să treceţi prin ea. NATO s-a angajat să reanalizeze candidaturile în 1999. România este unul dintre cei mai serioşi candidaţi. Dacă veţi rămâne pe acest drum şi veţi manifesta aceeaşi dragoste pentru libertate, pe care o vedem astăzi aici cu toţii, nu va fi un candidat mai puternic. Rămâneţi pe acest drum. Rămâneţi pe acest drum. Viitorul vă aparţine", a spus Clinton în discursul ţinut în Piaţa Universităţii.

1 septembrie 1997 – Este creat la Bucureşti, cu sprijinul Marii Britanii, Centrul regional de pregătire NATO/PfP, care va fi acreditat la NATO doi ani mai târziu.

13 noiembrie 1997 - Cea de-a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Tratatului Atlanticului de Nord are loc la Bucureşti.

Aprilie 1998 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită oficială în România.

Octombrie 1998 - Parlamentul aprobă cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al României pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în "situaţii excepţionale şi de urgenţă", decizie confirmată la 22 aprilie 1999, când este autorizată deschiderea spaţiul aerian pentru operaţiunile din Kosovo.

25 aprilie 1999 – În cadrul summitului NATO de la Washington este adoptat Conceptul Strategic al Alianţei şi se lansează Iniţiativa NATO în Sud Estul Europei, precum şi Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP) care pune bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate

7 - 8 iulie 1999 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, vizitează, din nou, România. Oficialul Alianţei se întâlneşte cu premierul român şi membri ai Cabinetului.

Octombrie 1999 – România transmite la NATO primul Program Naţional Anual de Pregătire pentru integrarea în Alianţă, în baza Planului de Acţiune lansat la Washington.

10 noiembrie 1999 - Are loc reuniunea Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) care lansează primul "Plan de Acţiune" pentru 2000-2002 pentru cooperarea membrilor NATO cu ţările partenere EAPC.

29 noiembrie 1999 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la KFOR din Kosovo.

10 februarie 2000 – Secretarul general NATO, Lord George Robertson of Port Hellen, efectuează o vizită în România.

Iunie 2000 - Noul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România.

Septembrie 2000 – Este transmis la NATO Planul Naţional de aderare, din cadrul ciclului II MAP.

24 ianuarie 2001 - Premierul Adrian Năstase se întâlneşte la sediul NATO cu Lordul Robertson pentru a discuta pregătirea României aderarea la Alianţă.

7 februarie 2001 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării la KFOR cu un pluton de poliţie militară şi ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

12 mai 2001 – Are loc la Bratislava prima reuniune a premierilor ţărilor candidate la NATO.

14 mai 2001 - Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic în format 19+1 pentru evaluarea stadiului îndeplinirii obiectivelor din cadrul PNA ciclul II.

8 – 10 iulie 2001 - Preşedintele Ion Iliescu şi ministrul de externe, Mircea Geoană, se întâlnesc cu Lordul Robertson pentru a discuta lărgirea NATO şi contribuţia României la operaţiunile Alianţei.

11 septembrie şi extinderea istorică a NATO

19 septembrie 2001 - Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptă decizia de participare a ţării, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. România va asigura acces la spaţiul său aerian, aeroporturi, facilităţi terestre şi maritime, în cazul în care va exista o cerere NATO în acest sens.

- Parlamentul decide şi creşterea contribuţiei României la SFOR şi KFOR.

28 septembrie 2001 – România transmite la NATO Planul Naţional de Aderare, din cadrul ciclului III MAP.
15 noiembrie 2001 – Parlamentul României aprobă extinderea participării la misiunile NATO din Balcani cu capacităţi de informaţii militare.

4 – 05 octombrie 2001 - România, ca membră a grupului Vilnius, participă la summit-ul "Contribuţii ale noilor democraţii la securitatea euro-atlantică", desfăşurat la Sofia.

26 octombrie 2001 – Are loc la Bucureşti Conferinţa Donatorilor în cadrul Pactului de Stabilitate.

13 decembrie 2001 - Lordul George Robertson se întâlneşte, la Bucureşti, cu preşedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase şi cu membri ai Executivului, Parlamentului şi reprezentanţi ai societăţii civile. Discuţiile s-au axat pe progresele României în îndeplinirea condiţiilor de aderare.

21 decembrie 2001 – Parlamentul României aprobă participarea în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate (ISAF) din Afganistan cu efective de poliţie militară şi ofiţeri de stat major.

10 ianuarie 2002 - La a doua adunare a Comitetului Contributorilor la ISAF, la Londra, România semnează Memorandumul de Înţelegere pentru constituirea ISAF (International Security Assistance Force).

21 -22 ianuarie 2002 - Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizită în România şi evaluează în mod pozitiv progresul realizat în reforma sectorului militar.

28 ianuarie 2002 – Este dislocat primul contingent românesc pentru ISAF. Pentru prima oară desfăşurarea forţelor în teatru are loc cu utilizarea capacităţilor proprii de transport.

- Ambasadorii ţărilor membre NATO se întâlnesc la Bucureşti. Premierul Adrian Năstase prezintă pregătirile României pentru aderarea la NATO.

29 ianuarie 2002 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării evaluează primul Plan de Acţiune al Guvernului pentru promovarea candidaturii României la NATO, care încorporează şi obiectivele din cadrul PNA.

8 martie 2002 - Reuniunea miniştrilor de externe din statele Grupului Vilnius are loc la Skopje.

26 martie 2002 - Întâlnirea "Primăvara noilor aliaţi" de la Bucureşti la care participă premierii celor 10 ţări care aspiră la obţinerea statutului de membru NATO şi care reafirmă solidaritatea ţărilor candidate la aderare.

16 aprilie 2002 - Întâlnirea Consiliului Nord-Atlantic cu România în format 19+1 de la Bruxelles are ca scop evaluarea pregătirii ţării noastre pemtru aderare. Au fost analizate ultimele progrese ale României în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional Anual de Aderare, ciclul III.

25 aprilie 2002 - Preşedintele Ion Iliescu are o întrevedere cu Secretatul general al NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles.

30 aprilie 2002 – Parlamentul aprobă participarea în cadrul Coaliţiei Internaţionale de combatere a terorismului la Operaţiunea Enduring Freedom condusă de SUA în Afganistan.

14 -16 mai 2002 – Are loc reuniunea ministerială a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic de la Reykjavik cu participarea miniştrilor de externe din statele membre NATO şi partenere. În marja reuniunii are loc o întâlnire a Grupului Vilnius cu secretarul SUA, Collin Powell.

25 iunie 2002 – Începe dislocarea primului contingent românesc în Operaţiunea Enduring Freedom.
Septembrie 2002 – România transmite la NATO Planul Naţional de Aderare, ciclul IV MAP.

21 noiembrie 2002 - România este invitată, alături de alte şase state candidate, să înceapă convorbirile de aderare, în cadrul summit-ului NATO de la Praga, într-o decizie istorică de extindere a Alianţei Nord-Atlantice cu şapte ţări din fostul bloc comunist.

"Shoulder to shoulder" cu americanii, pe front şi sub curcubeul de la Bucureşti

23 noiembrie 2002 - La două zile de la decizia istorică de la Praga, preşedintele SUA, George W. Bush, vizitează România.

În Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, Bush a promis că NATO va fi "umăr la umăr" cu România în cazul în care va fi ameninţată sau atacată. El şi-a început discursul spunând "Salut" în limba română. Preşedintele american a privit de mai multe ori către curcubeul care a apărut pe cer spunând că "Dumnezeu zâmbeşte astăzi".

13 decembrie 2002 şi 09 ianuarie 2003 - Se desfăşoară, la Bruxelles, cele două runde ale convorbirilor de aderare a României la NATO. În cadrul acestor negocieri, România îşi asumă obligaţiile derivate din aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord: sprijinirea consensului la nivel aliat, promovarea păcii şi stabilităţii, contribuţia cu forţe la întregul spectru de operaţiuni al NATO. De asemenea, Bucureştiul îşi asumă contribuţia la bugetul civil şi bugetul militar al Alianţei, inclusiv la bugetul pentru Programul de Investiţii de Securitate al NATO (NSIP).

27 – 29 ianuarie 2003 - Echipele de experţi NATO în probleme de apărare, securitate şi economice s-au aflat în vizită în România.

18 februarie 2003 - Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + România în cadrul căreia se analizează Calendarul naţional pentru reformă, document de bază în pregătirea integrării în NATO.

3 martie 2003 - Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită în România.
12 martie 2003 – România dislocă o companie NBC în Kuwait în sprijinul intervenţiei Coaliţiei Internaţionale de luptă împotriva terorismului în Irak.

21 martie 2003 – România înaintează printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului general NATO Calendarul naţional pentru reformă. Este confirmată voinţa şi capacitatea României de a îndeplini obligaţiile şi angajamentele de a deveni membru cu drepturi depline al NATO.

26 martie 2003 – Are loc, la Bruxelles, Ceremonia oficială de semnare a Protocoalelor de Aderare ale statelor invitate la Praga.

Aprilie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Echipelor de Reconstrucţie Provincială din Afganistan.

Mai 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la procesul de constituire şi instruire a Armatei afgane.

4 – 5 mai 2003 - Are loc, la Snagov, reuniunea informală a primilor miniştri din cele şapte state invitate să adere la NATO.

7 mai 2003 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic + 7 de la Bruxelles.

7 - 8 mai 2003 – Vizita în SUA a celor şapte miniştri ai afacerilor externe din ţările invitate să adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezoluţiei de ratificare a Protocolului de aderare

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA.

19 mai 2003 – Vizita adjunctului secretarului apărării al SUA, Paul Wolfowitz, în România. Sunt abordate problematica procesului de stabilizare şi reconstrucţie în Irak şi aderarea României la NATO.

20 – 22 mai 2003 – Reuniunea la nivelul preşedinţilor parlamentelor din statele membre ale Grupului Vilnius şi din ţările membre NATO.

12 – 13 iunie 2003 – Reuniunea ministeriala la nivel de miniştri ai apărării, la Bruxelles.

15 iunie 2003 – Este dislocat contingentul românesc participant la procesul de constituire şi instruire a forţelor armate afgane.

Iunie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la faza a patra de stabilizare şi reconstrucţie din Irak cu un batalion de infanterie şi subunităţi de geniu, poliţie militară şi ofiţeri de stat major. În aceeaşi lună, Parlamentul aprobă suplimentarea forţelor cu formaţiuni de informaţii şi avioane fără pilot.

Iunie 2003 – NATO decide deschiderea majorităţii comitetelor şi grupurilor de lucru pentru participarea statelor invitate la aderare.

16 iulie – 8 august 2003 – Sunt dislocate contingentele româneşti în Irak.

25 iulie 2003 – Ceremonia de predare-primire a preşedinţiei Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) şi a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) şi comenzii brigăzii multinaţionale SEEBRIG şi de mutare la Constanţa a Cartierului General al SEEBRIG. La acest eveniment, a participat amiralul Gregory Johnson, comandantul flancului sudic al NATO, AFSOUTH.

4 – 5 august 2003 – Vizita oficială în România a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones.

8 - 9 octombrie 2003 - Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre şi invitate de la Colorado Springs. Se desfăşoară exerciţiul – seminar "Dynamic Response" cu evaluarea modului de luare a deciziei la nivelul miniştrilor apărării în dislocarea rapidă de forţe ca răspuns la o ameninţare la adresa securităţii colective a NATO.

Octombrie 2003 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării în Irak cu o echipă de medici şi ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

20 - 22 octombrie 2003 – Primele consultări oficiale cu NATO privind oferta de forţe pe baza dezvoltării Propunerilor de Forţe ale României marchează debutul implicării efective a ţării noastre în procesul de planificare al Alianţei. România îşi asumă cu acest prilej o contribuţie detaliată şi dezvoltată până în 2012.

Noiembrie 2003 – Este transmis la NATO Planul Naţional de aderare, din cadrul ciclului V şi ultimul al MAP.

18 noiembrie 2003 – Reuniunea SPC(R) cu România, ultima de acest tip la care ţara noastră are calitatea de stat invitat. În acest context se discută progresele realizate în plan naţional pentru îndeplinirea obiectivelor din Calendarul de Reformă şi Planul Naţional de Aderare, ciclul al 5-lea.

1- 2 decembrie 2003 – Desfăşurarea reuniunii Consiliului Nord-Atlantic la Bruxelles la nivel de miniştri ai apărării. Miniştrii apărării din statele membre NATO adoptă noua Directivă Ministerială a Alianţei care stabileşte nivelul de ambiţie şi misiunile prognozate ale NATO. Miniştrii apărării din statele invitate participă pentru prima oară la acest proces ca observatori.

Ianuarie - februarie 2004 – Se desfăşoară rotirea contingentelor naţionale dislocate în Irak şi Afganistan. Primul batalion participant la Enduring Freedom ("Scorpionii roşii") este dislocat pentru a înlocui contingentul românesc din sectorul britanic din Irak.

26 februarie 2004 – Parlamentul României adoptă în şedinţă solemnă a a Camerei Deputaţilor şi Senatului Legea de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

27 februarie 2004 – Comitetul de Coordonare al Consiliului Nord-Atlantic transmite acceptul naţiunilor pentru desfăşurarea următoarei reuniuni informale a miniştrilor apărării din statele membre NATO în România, la Braşov, în perioada 13-14 octombrie 2004.

1 martie 2004 – Preşedintele Ion Iliescu promulgă Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

– Secretarul general al NATO transmite scrisoarea oficială, în numele statelor parte la Tratatul Atlanticului de Nord, conţinând invitaţia de aderare a României la Tratat.

2 martie 2004 – Hotârârea Parlamentului nr. 1 / 2004 suplimentează participarea în Afganistan cu 9 militari pentru Echipa de Reconstrucţie din Kunduz şi un pluton de informaţii pentru ISAF.
4 martie 2004 – Preşedintele Ion Iliescu a semnat instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

29 martie 2004 – Premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington.

2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat la Cartierul General al NATO, Bruxelles, şi reuniunea informală a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO.