Cel mai rar pește de apă dulce din Europa. A fost surprins noaptea în România - VIDEO

Asociația „Aspretele Trăiește” a anunțat această realizare istorică, subliniind lipsa alarmantă a puietului, esențială pentru supraviețuirea speciei. Activă în special noaptea pentru a se hrăni, specia este critic periclitată, chiar dacă întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Ziua, aspretele se ascunde sub bolovani în ape repezi, iar Vâlsanul este singurul râu din lume unde mai poate fi găsit acest pește.

Imagini spectaculoase cu cel mai rar pește de apă dulce din Europa

Între iunie și iulie 2024, o echipă de nouă ihtiologi desfășoară pescuit științific pentru evaluarea populației de asprete, ca parte a unui proiect de trei ani. Recent, s-au identificat 55 de exemplare de asprete în șase stații de pescuit științific, pe o lungime de 16 kilometri între satele Brădetu și Vâlsănești.

Pe 27 iunie, la ora 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte de la descoperirea speciei în 1956, cu scopul de a identifica puietul. Biologii Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean au găsit cinci exemplare adulte, dar niciun juvenil. Ulterior, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat alte două exemplare adulte în râul Vâlsan, la Brădetu, fără a găsi puiet. În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații, doar 6 erau juvenili, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet.

Lipsa puietului rămâne extrem de îngrijorătoare. Dacă această tendință continuă, există riscul ca aspretele să dispară complet. Exemplarele identificate vor muri natural în următorii 4-5 ani, iar fără puiet, specia nu se va mai putea reproduce.

Printre cauzele dispariției juvenililor de asprete se numără:

Spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de Hidroelectrica fără a lua în considerare prezența ariilor protejate și fără consultarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Poluarea râului de la stația de epurare subdimensionată de la Brădetu și deversările ilegale până în martie 2024.

Lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești.

Temperaturile ridicate datorate schimbărilor climatice și debitului ecologic insuficient asigurat conform legii de Hidroelectrica la barajele Vâlsan și Dobroneagu.

Fragmentarea habitatului de bariere artificiale care nu mai îndeplinesc funcția inițială.

Importanța protejării râului Vâlsan

Alex Găvan, fondator al proiectului „Aspretele Trăiește”, a subliniat importanța protejării râului Vâlsan și a aspretelui pentru sănătatea comunității locale. El a evidențiat necesitatea unui râu curat și a unui debit ecologic conform legii pentru a evita dispariția speciei.

De asemenea, în cadrul cercetărilor din ultimii trei ani, s-au identificat doar 6 juvenili, toți în 2022. Biologul Nagy Attila a explicat că juvenilii sunt greu de observat pe timp de zi și că inventarierea pe timp de noapte este crucială. El a menționat și problemele cauzate de evacuarea sedimentelor din barajul Vâlsan, care poluează râul.

Daniel Diaconu, conferențiar universitar la Facultatea de Geografie, Universitatea București, a explicat că fragmentarea cursului râului Vâlsan este generată de bariere fizice, chimice și termice, toate contribuind la dificultățile de deplasare și supraviețuire ale peștilor.

Proiectul „Aspretele Trăiește” își propune să creeze un sanctuar pentru asprete și să reconstruiască ecologic râul Vâlsan, dar și să promoveze un advocacy eficient pentru respectarea legislației de mediu și educarea comunităților locale.