CCN trage un semnal de alarmă asupra pericolului la care sunt expuși Munții Carpați
Directorul executiv al Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), Radu Mititean, atrage atenția, cu ocazia Zilei Internaționale a Muntelui, asupra pericolului la care este expus mediul montan din România, ca urmare a acțiunii omului.
"Ziua de 11 decembrie ar trebui să fie o sărbătoare și o ocazie de celebrare și promovare a mediului montan ca oportunitate și model de dezvoltare sustenabilă, dar, din păcate, în România ar trebui să fie mai degrabă o zi de doliu și de conștientizare a stării de pericol, dar și de mobilizare în apărarea a ceea ce mai este încă natură carpatină, aflată sub asediul omului. (...) Doar că, în loc să tratăm Carpații cu grija cuvenită pentru această moștenire minunată, îi supunem unui asediu distrugător mai ales în ultimele decenii, accentuat în ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autorităților publice și al unei părți a populației, ducând la o degradare accelerată și chiar la împingerea spre dispariție a unor elemente esențiale și unice din munții țării noastre", arată Radu Mititean, potrivit AGERPRES.
El spune că pădurile Carpaților continuă să fie tăiate într-un ritm accelerat în ultimele două decenii, că "siluetele Carpaților au început să fie slutite de eoliene, care vizează mereu crestele dominante și zonele cele mai pitorești", și că liniile electrice aeriene de înaltă tensiune sunt "trase peste creste pe unde i s-a părut mai ieftin și comod Transelectricii, care pregătește acum noi linii de 400kV prin munți în total dispreț pentru natură". De asemenea, el mai subliniază că există șosele până în vârf de munte "construite inutil și cu nepăsare față de impactul de mediu" și că există vile și hoteluri "înfipte criminal" în zone alpine ce erau încă cvasinaturale.
"La Roșia Poieni, în munții Metaliferi, în Călimani și în alte zone, răni uriașe în trupul muntelui au fost făcute de oameni și autoritățile pregătesc noi asemenea agresiuni la Certej, iar concesiuni și proiecte există și la Bucium, la Rovina, la Băișoara și în duzini de locuri din Munții Banatului, în Bucovina, în Carpații Orientali și în alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului — perla munților Măcinului", susține Mititean.
El mai declară că râurile de munte continuă să fie "sub un înnoit asediu hidroenergetic" și că legislația, precum și actualele forme ale Codului Silvic și Legii Ariilor Protejate, nu interzic sau restricționează ferm accesul motorizat în natura montană în scop recreativ, în schimb "prohibește total în cea mai mare parte din Carpați turismul activ și sportul montan nemotorizat, interzicând accesul în scop recreativ".
"Depinde de noi toți ca în viitor 11 decembrie să devină în România o zi de sărbătoare, nu una de comemorare a Munților Carpați", conchide Radu Mititean.