MENIU

Cauzele prăbuşirii: Adrian Iovan s-a apropiat prea mult de sol în încercarea de a dezgheţa aeronava

<p>ADRIAN IOVAN ceruse am&acirc;narea zborului. La inspecţia tehnică ar fi fost identificate probleme</p>

ADRIAN IOVAN. Copilotul avionului prăbuşit le-a povestit medicilor că pilotul Adrian Iovan s-a apropiat prea mult de sol pentru că voia să dezgheţe aeronava. 

ADRIAN IOVAN. Președintele Romatsa, Aleodor Frâncu, a declarat că Iovan a cerut permisiunea să coboare aparatul de zbor la 2.100 de metri altitudine. Înainte de a fi transportat la spital, copilotul le-a povestit medicilor ce s-a întâmplat la bordul avionului cu câteva minute înaintea dezastrului.

La un moment dat aripile au început să se formeze gheaţă pe aripi, au încercat să degiverze aripile, au pierdut din altitudine, au ieşit din plafonul de ceaţă, şi în secunda în care au ieşit din plafonul de ceaţă, au văzut un vârf de brad şi de acolo au căzut. Preşedintele Romatsa, Aleodor Frâncu, a declarat că pilotul a coborât la 2.100 de metri, o altitudine mai mică decât cea normală: "În legătură cu colegul Adrian Iovan, a început o cobărâre pentru că exista acest fenomen de givraj în zonă. A mers la o zonă unde avea şi o vizibilitate mai bună şi o temperatură mai ridicată. Ultima discuţie a fost coborârea în sistem vizual. Condiţiile meteo erau de aşa natură că putea să apară givrajul. Ultima dată a cerut un nivel de 8000 de picioare",  a declarat Aleodor Frâncu la un post de televiziune. 

Specialiştii spun că există două operaţiuni de dezgheţare a unei aeronave. Prima are loc înainte de delocare, iar cea de-a doua în timpul zborului. Aeronava este prevăzută cu sisteme de îndepărtare a gheţii, în zonele sensibile, adică bordurile de atac sau zonele de prim contact a aripilor, a supraf portante cu fileurile de aer. 

Salvarea celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la granița dintre județele Cluj și Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicația Google Maps de pe telefonul mobil, scrie Agerpres.

"Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îți pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, și este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferențe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferențe de nivel este foarte mult", a spus Codrin Roman.

ACCIDENT AVIATIC: Localnicii sar în ajutor

În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcții, să îi caute pe supraviețuitori.

"Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliș Fântânele, pe urmă Poiana Horii, și ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni și aici urma să plecăm și noi toată noaptea", a declarat Nicolae Onețiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.

Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poți afla decât atunci când ajungi la fața locului.

"Practic au venit informații de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiți pe hartă, știi drumul, dar nu știi cum este zăpada, nu știi dacă a fost o viitură, nu știi dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri", a spus Codrin Roman.

ACCIDENT AVIATIC: Căutările, îngreunate de terenul dificil

Localnicii care au participat la căutări și care au stat de vorbă cu presa au declarat că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, din cauză că drumurile erau pline de zăpadă, gheață și noroi, dar și pentru că se lăsase întunericul și era ceață. La un moment dat pădurarii se gândeau chiar să tragă un foc de armă pentru ca medicul cu care stăteau de vorbă să poată avea un reper după care să se ghideze apoi echipele de cercetare.

De la locul în care a căzut avionul, victimele au fost transportate, de localnici și salvamontiști, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanțe. La fața locului, în satul Horea, au fost aduse două spitale mobile ale SMURD și aproape zece ambulanțe. Toate cele cinci victime care au supraviețuit accidentului au fost plasate în ambulanțe, la miezul nopții, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgențelor de la Spitalul Clinic Județean Cluj.

Pilotul Adrian Iovan și o femeie, medic rezident, și-au pierdut viața, luni seara, în urma accidentului aviatic care a avut loc într-o localitate montană din județul Cluj.

Avionul de tip BN 2, aparținând Școlii Superioare de Aviație, în care se aflau cinci pasageri, pilotul și copilotul, transporta o echipă medicală de la Institutul Clinic Fundeni și de la Spitalul Elias la Oradea unde medicii urmau să participe la o operație de prelevare de organe pentru transplant.


Mai multe articole despre:
accident Adrian Iovan aviatic