Țara europeană unde este sărbătorită Ziua Națională a Sarmalelor. Preparatul, servit într-un mod inedit: cu dulceață și sirop de arțar!
Există o țară în Europa unde sarmalele sunt atât de îndrăgite, încât populația de aici a decis să le celebreze și să le dedice o zi specială! Poate că și printre noi se numără destul de mulți români cărora le-ar plăcea să vadă o zi dedicată acestei rețete atât de emblematice pentru bucătăria noastră. Însă în aceast țară, sarmalele sunt servite cu piure și dulceață de fructe de pădure!
Pe data de 30 noiembrie, o țară anume din Europa a decis să sărbătorească Ziua Națională a Sarmalelor! Este vorba despre Suedia, iar aceast zi a fost aleasă deoarece este data la care regele Charles al XII-lea a fost ucis, în timpul unei campanii militare în Norvegia. De mai bine de un deceniu, din anul 2013, Ziua Națională a Sarmalelor este sărbătorită la Muzeul Național de Istorie a Suediei, din Stockholm, capitala acestei țări nordice.
Ce mănâncă la micul dejun locuitorii celor mai sănătoase ţări ale lumii
Însă sarmalele de aici sunt destul de diferite de cele pe care le întâlnim în țara noastră, cât și în această zonă a Europei, în general. În ziua de astăzi, există multe variante de sarmale în Suedia, iar această mâncare poate fi servită chiar și cu cartofi fierți, piure, dulceață de fructe de pădure, iar în Finlanda chiar se folosește și sirop de arțar, potrivit adevarul.ro.
Ziua Națională a Sarmalelor este pe 30 noiembrie
Dacă ne întrebăm cum a ajuns această rețetă balcanică tocmai în Suedia, trebuie să știm că totul a început în 1709, când regele suedez Charles al XII-lea a fot înfrânt de ruși la Poltava, așa că a cerut azil Imperiului Otoman. El a petrecut cinci ani în Bender (Tighina), care astăzi se află pe teritoriul Republicii Moldova. Regele a intrat în contact în acei ani cu faimoasele sarmale turcești.
Ciorbă de fasole cu afumătură. Ingredientul care îi dă, de fapt, adevărata savoare: vei obține un gust bogat și intens
Cea mai veche rețetă de sarmale consemnată în scris în Suedia datează din 1756, fiind mult mai asemănătoare cu varianta ei orientală. Învelită în frunză de viță (care nici nu crește în nord), ea conținea orez, carne de miel, cât și suc de lămâie. Iar cei care nu își permiteau frunză de viță o înlocuiau cu varză.
Sursă text &foto: Click.ro