Spanacul aclimatizat în România: Planta cu proprietăți uimitoare pentru sănătate și diverse utilizări
Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au realizat progrese semnificative în aclimatizarea și ameliorarea spanacului de Malabar, cunoscut și sub numele de „spanacul roșu urcător”. Studiile au început în anul 1996 și au condus la dezvoltarea a două genotipuri stabile, cu trăsături fenotipice distincte, care sunt în prezent în curs de omologare și brevetare.
Noi soiuri de spanac în România
BRGV Buzău a reușit să înregistreze un soi în Catalogul Oficial al Plantelor Legumicole din România, sub denumirea de „Ruben”, care aparține varietății Basella rubra. În plus, un alt soi, din varietatea Basella alba, urmează să fie omologat sub denumirea propusă „Ludovic”. Aceste noi soiuri reprezintă o contribuție importantă la diversificarea culturilor legumicole din țara noastră, aducând cu ele nu doar beneficii nutriționale, ci și terapeutice.
Spanacul de Malabar este o legumă versatilă, folosită în diverse preparate culinare, în special în regiunile sale de origine. Frunzele sale sunt excelente pentru salate, supe sau mâncăruri combinate cu legume, usturoi și ardei iute. În Filipine, de exemplu, frunzele sunt ingredientul principal în preparatul tradițional „utan”, care se servește pe un strat de orez alături de sardine, ceapă și pătrunjel.
În alte părți ale Asiei, acest spanac este folosit pentru a pregăti „Basella curry”, un fel de mâncare cu specific local. Frunzele mari și lăstarii pot fi prăjiți după ce sunt înmuiați într-un sos special, devenind astfel crocanți. În Vietnam, sunt adesea folosite în supe, împreună cu crab și luffa. Este important de menționat că frunzele nu trebuie gătite prea mult, pentru a-și păstra textura și calitățile nutritive.
Proprietăți medicinale remarcabile
Spanacul de Malabar este apreciat nu doar pentru gustul său, ci și pentru proprietățile sale medicinale. Frunzele sunt bogate în vitaminele A și C, fier și calciu, și conțin compuși fenolici cu efecte antioxidante. Acestea au, de asemenea, proprietăți laxative și diuretice, iar sucul obținut din frunze este un remediu natural împotriva febrei.
Florile plantei sunt utilizate tradițional ca antidot pentru otrăvuri, în timp ce frunzele zdrobite pot fi aplicate direct pe răni și vânătăi pentru a grăbi vindecarea. Sucul de culoare roșie din fructe este folosit în tratarea conjunctivitei prin aplicare locală.
Cultivarea spanacului de Malabar
Această plantă se adaptează bine în grădinile românești, având un potențial decorativ deosebit, mai ales varietatea roșie, care poate înfrumuseța pergolele și gardurile vii. În plus, din fructele sale se poate extrage un colorant natural, utilizat pentru a da o nuanță vibrantă prăjiturilor și altor produse de patiserie.
Spanacul de Malabar preferă solurile expuse la soare și un climat umed, cu altitudini de până la 500 de metri. În România, cultura poate fi înființată prin răsad sau semănat direct, după 15 aprilie în zonele mai calde și după 1 mai în regiunile mai reci.
Cu o rezistență ridicată la agenții patogeni și capacitatea de a fi cultivat în sistem ecologic, spanacul de Malabar promite să devină o cultură de succes în România. Cu peste 10 recoltări pe ciclu de producție, această plantă nu doar că aduce beneficii pentru sănătate, dar are și un impact pozitiv asupra biodiversității și economiei locale.