Se spală sau nu în Joia Mare? Tradiţii şi superstiţii pentru perioada de dinainte de Paşte
Sărbătoarea Paștelui nu vine doar cu bucurie, liniște și lumină, ci și cu tradiții, obiceiuri și superstiții străvechi care îi sporesc frumusețea și autenticitatea. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și inedite superstiții de pe meleagurile autohtone legate de Săptămâna Patimilor, de altfel de o deosebită semnificație în spiritualitatea românească.
Rufele nu se spala in Joia Mare daca nu vrei ca in loc de pomana sa imparti laturi de rufe celor morti. In Muntenia, in Joia Mare, in timpul Deniei celor 12 Evanghelii, baietii si fetele tinere aduc o sfoara si dupa fiecare evanghelie citita leaga un nod, punandu-si o dorinta si rugandu-se cu ardoare pentru implinirea ei. Aceasta sfoara se ia acasa si se pune in noaptea de joi spre vineri sub perna pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, in momentul in care dorinta respectiva s-a indeplinit, se spune ca este bine sa dezlegi nodul legat spre indeplinirea nazuintei respective.
In Joia Mare, Urzica “se marita”, adica infloreste, devine rea la gust si nu mai este buna de consumat. Tot cultura populara ne invata ca ouale vopsite astazi, in Joia Mare, si ciocnite abia in ziua de Paste, au proprietati miraculoase. Protejeaza de rele, ghinion si de dureri, iar daca ouale obisnuite sunt perisabile, acestea in schimb nu se strica tot anul. De asemenea, crestinii sunt sfatuiti sa se spovedeasca si sa se impartaseasca cu precadere in Joia Mare caci Dumnezeu pleaca mai mult urechea la pacatele si suferintele oamenilor.
Se spune astfel ca in Joia Mare iti este interzis sa dormi in timpul zilei daca nu vrei sa fii lenes pe parcursul intregului an. In anumite sate romanesti, se crede ca femeile care atipesc in miez de zi sunt aspru pedepsit de Joimarita, fiinta hada prezentata in folclorul romanesc ca un justitiar al trandaviei, umbland prin sate in Joia Mare, supraveghind tinerele neveste si fete tinere si cerandu-le socoteala pentru treburile pe care le-au facut (sau nu le-au facut!) in timpul iernii. In anumite zone s-a pastrat un ritual aparte conform caruia o femeie maritata si deosebit de harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Aceasta fiinta punitiva, Joimarita, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat sa leneveasca in loc sa munceasca. Tot in aceasta zi se finalizeaza treburile gospodaresti.
Se crede de asemenea ca alimentele care sunt sfintite in aceaasta zi in biserici si date din suflet de pomana sunt bine primite de Dumnezeu. Se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata care precede sarbatoarea Rusaliilor. Cei in viata aprind lumanari in biserici si pe mormintele acestora, rugandu-se pentru mantuirea sufletelor lor. In zona Maramuresului unde de Paste este racoare, satenii aprind focuri in curti pentru a intampina musafirii veniti de pe lumea cealalta cu caldura, iar nu cu frig. In alte zone, se amplaseaza scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu lumea aceasta.