Omenia moroșenilor, izvor de învățătură pentru românii grăbiți: tradiție și voioșie la Săpânța - VIDEO
Așezată falnic pe malul stâng al Tisei, Săpânța reprezintă un simbol al suflării românești autentice și nepieritoare. Oamenii locului poartă în inimi datinile și rânduiala sărbătorilor, iar aici legenda se împletește cu firul realității. Nu este de mirare că într-un astfel de loc s-a născut singurul cimitir vesel pomenit vreodată.
Anuța Stan, sau așa cum îi spun sătenii, Anuța Spânului, este o adevărată maestră în arta populară a țesutului. A învățat să prelucreze lâna de mică și de atunci nu a abandonat pentru nicio clipă această îndeletnicire. Trăistuțele și cergile bogat ornamentate pe care le face au ajuns peste tot în lume.
"De la vârsta de 5 ani m-a învățat bunica să torc lână. De la 15 ani, am fost angajată la o cooperativă meșteșugărească Arta Maramureșană din Sighetu Marmației cu munca la domiciliu. Cu asta s-au ocupat la noi n sat toate femeile. La fiecare casă s-a găsit războiul de țesut. Am vândut în toată lumea, și la noi, în România. Se vând foarte bine. Ne-am făcut casă, ne-am întreținut copiii. Războiul la care lucrez are mai mult de 100 de ani. L-am moștenit de la bunica mea", spune Anuța Stan.
Turiștii care vor să viziteze Săpânța pot începe itinerariul de la Centrul de informare turistică.
"Consider că Maramureșul trebuie simțit, și nu cunoscut doar din povești", spune Anamaria Stan, ghidul casei memoriale Ioan Stan Pătraș.
Înainte de a pleca de la Săpânța, nu trebuie să ratați bunătățile pe care le oferă cea mai renumită păstrăvărie din zonă, Complexul Păstrăvul.