Cine era zeul DRAGOBETE şi de ce i se spunea Logodnicul Păsărilor

DRAGOBETE Data varia de la o zonă la alta (între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie). DRAGOBETE era considerat patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

DRAGOBETE În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. DRAGOBETE este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros zeul iubirii în mitologia greacă.

DRAGOBETE cap de primăvară era considerată divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de DRAGOBETE celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

La DRAGOBETE păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de DRAGOBETE se spune că rămâneau fără pui până în ziua de DRAGOBETE a anului viitor.

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare" însemnând „mesaj al cerului", fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de DRAGOBETE se spune că nu era iubit tot anul.

Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la DRAGOBETE fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de DRAGOBETE le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri. Mai multe pe Enciclopedia României.

DRAGOBETE  Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

DRAGOBETE Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia", „Rogobete", „Bragobete", „Bragovete") în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

DRAGOBETE Această explicație este data și de „Micul dicționar academic", care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume", a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc", 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE" la articolul despre „drag" (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră", cunoscută și sub numele de „târtăriță" sau „repede" (Cicindela campestris).

DRAGOBETE În „Dicționarul etimologic al limbii române", Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat" ce se traduce prin „cumnat".[3] Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu" și „biti", care s-ar traduce prin „a fi drag" sau de la cuvintele dacice „trago" - țap și „pede" - picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute"

DRAGOBETE. Cum să cazi cu TRONC cuiva. TRADIŢII şi superstiţii de DRAGOBETE

DRAGOBETE. Ziua de DRAGOBETE cadeîn fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi, potrivit Eva.ro:

DRAGOBETE 1. Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

2. Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

3. Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.