Ceaiul pansament pentru stomac, un leac străvechi în boli respiratorii și digestive - Efecte asupra paraziților intestinali și ulcerului

Ceai pansament pentru stomac. Pătlagina are beneficii recunoscute asupra sănătății digestive. Frunzele de pătlagină sunt bogate în vitamine, beta-caroten, calciu, potasiu, iar semințele sunt o sursă excelentă de proteine și fibre, la care se adaugă mucilagiile, ce calmează sistemul digestiv.

Frunzele uscate de pătlagină, sub formă de ceai, contribuie la detoxifierea organismului, având și un rol important în tratarea răcelilor, gripelor și bronșitelor, și prin siropul de pătlagină.

Ce este pătlagina - „Iarba bubei”, remediu din antichitate

Pătlagina este cunoscută sub denumirea populară de ”iarba grasă”, ”iarba mare” sau ”iarba bubei” și a fost folosită din timpuri străvechi ca remediu la înțepături de insecte, mușcături de șarpe, diverse infecții, răni, tăieturi.

Pătlagina conține, mai ales în frunze (Folium Plantaginis), mucilagii, tanin, glucozizi, vitaminele A, C și K, caroten, minerale, enzime, pectine, flavonoide, substanțe antibiotice, aucubină. Are proprietăți antiinflamatoare, analgezice, antibiotice, cicatrizante, antiseptice, hemostatice etc. și contribuie la creșterea imunității.

De la pătlagină se folosesc îndeosebi frunzele, sub formă de ceai, siropuri, tinctură, cataplasme sau unguent. Planta poate fi folosită și în stare crudă, atât frunzele , cât și mugurii și florile fiind comestibile.

Pătlagina, leac pentru tratarea rănilor, iritațiilor de pe piele

În uz extern, pătlagina poate trata abcese, herpesul, acneea, diverse bube, tăieturi, furuncule, zona zoster.și 

Medicina populară menționează pătlagina prin folosirea frunzei ca leac pentru răni, bube, umflături. La răni se punea zeama din frunze proaspete strivite, iar la umflături se făceau oblojeli cu frunzele opărite.

Brânca sau erizipelul se trata cu pătlagină, după ce se făceau mai întâi cataplasme din frunze. Se mai punea în cataplasme și băi calde la inflamațiile articulare de natură reumatismală. 

Pătlagina ameliorează bolile digestive

Ceaiul și siropul de pătlagină sunt folosite îndeosebi împotriva tusei și a infecțiilor respiratorii. Pătlagina are efecte deosebite și în cazuri de diaree, astm, bronșită, hipertensiune arterială, reumatism, stomatite, faringite ș.a.

De asemenea, are proprietăți depurative și reglează secreția gastrică. Ceaiul de pătlagină se prepară, de regulă, punând 1-2 lingurițe de plantă la 250 ml apă clocotită. Se lasă circa 10 minute, apoi se strecoară. Se pot bea câte 3-4 căni de ceai pe zi.

Mai mulți compuși din semințele și frunzele de pătlagină ameliorează anumite probleme digestive. În special, semințele conțin psyllium, un tip de fibră folosit adesea ca laxativ natural, pentru că absoarbe apa pe măsură ce se deplasează prin tractul digestiv.

Potrivit unei analize, frunzele de patlagină pot pot ajuta la tratarea diareei. Un studiu pe șobolani a constatat chiar că extractul de pătlagină cu frunze a ajutat la vindecarea ulcerelor de stomac.

În plus, unele studii efectuate pe animale sugerează că proprietățile antiinflamatoare ale pătlaginei pot ajuta la ameiorarea problemelor digestive, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale, care pot provoca simptome precum dureri de stomac, balonare și diaree.

În Muscel, rădăcina de pătlagină, rădăcina de osul-iepurelui și ismă se plămădeau în rachiu, din care se bea dimineața pe nemâncate, contra ”boalei de rânză”. La Iași, pătlagina se vindea în piață pentru ceaiuri contra bolilor de ficat și de splină. Decoctul de rădăcini fierte în apă în amestec cu zahăr era luat contra durerilor de stomac.

De asemenea, la Nereju, pătlagina și fereguța se pisau și se puneau în țuică, preparat care se lua contra durerilor de stomac.

Pătlagina, folosită în tratamentele naturiste în infecțiile respiratorii

Sub formă de extract, pătlagina este foarte utilizată ca tratament naturist în afecțiunile respiratorii, având efect expectorant, precum și efect de relaxare asupra căilor respiratorii. Ceaiul și siropul sunt recomandate mai ales în bronșitele acute și cronice cu expectorație vâscoasă.

Ceaiul din frunze se lua contra tusei, tusei măgărești, răgușelii, nădușelii. În Vlașca, spre exemplu, pătlagina se fierbea înăbușit în vin alb și așa se lua contra tusei. Decoctul din rădăcini și frunze se lua contra tuberculozei. În Teleorman, se culegeau frunze și rădăcini, se tocau mărunt, se fierbeau în lapte dulce, care apoi era strecurat.

Din acest preparat se dădeau bolnavului câte trei cești pe zi, iar resturile se puneau calde pe piept, făcându-se astfel un tratament de șase săptămâni. 

Zeama de pătlagină, efect miraculos asupra paraziților intestinali. Zeama de pătlagină se dădea copiilor contra limbricilor, conform ”Enciclopediei de etnobotanică românească”.

Pătlagina - CONTRAINDICAȚII

Pătlagina nu are contraindicații majore, nefiind constatate efecte adverse semnificative. Se recomandă atenție în cazul diabeticilor atunci când consumă sirop din aceasta plantă, deoarece acesta poate avea o cantitate mare de zahăr sau fructoză.

De asemenea, femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite consumul de pătlagină, deoarece nu există suficiente informații despre cât de sigură este această plantî în cazul lor.

Sursa: doctorulzilei.ro