Belgrad calling - rock sub semnul câinelui, cu Sv. Pseta - INTERVIU

Sv. Pseta a luat naștere în 2017, inițial ca duet, cu Aleksandar la chitară și Nemanja la tobe (Nemanija, un amestec de Keith Moon – când bate și Joe Talbott – când cântă, este el însuși o figură aparte). Doi ani mai târziu, împinși de necesitatea de a cânta live, l-au împrumutat pe basistul Miloš de la trupa-soră Gazorpazorp și de atunci au rămas în formulă de trio.

Momentul consacrării poate fi considerată includerea în așa-numita „generație Hali Gali”, botezată astfel după compilația lansata în 2019, care a reunit noua generație de trupe rock`and`roll din Belgrad. Jurnaliștii locali le-au remarcat ardoarea și talentul, iar comparațiile au ajuns la predecesori iluștri precum Hüsker Dü, Sonic Youth, Butthole Surfers sau Fugazi. În 2018 au lansat primul disc, o colecție de vignete demo înregistrate live, intense și imprevizibile. Ceea ce face ca totul să funcționeze este nu doar interpretarea incredibilă, ci și melodicitatea fantomatică a multor piese.

„Ceea ce am cântat pe primul album și de la ce a pornit ideea a fost un sunet „rockabilly” care ne-a atras, apoi un mix de melancolie, progresiv, post punk, ceva emo hard... nu știm cum să-l caracterizăm. Astăzi este dificil să etichetezi muzica după gen. Uneori ar fi rockabilly, psychobilly cu un strop de punk, cu un pic de blues și jazz, dar în esență este întotdeauna punk, pentru că venim din această școală,” se descriau cei trei Sv.Pseta în 2020.

Lansat în noiembrie 2023, „Nepoznato iskusto – Experiență necunoscută” reprezintă un progres semnificativ; tot ceea ce era schițat pe discul de debut a evoluat spectaculos în direcția bună. Până la urmă, din acest punct de vedere, titlul albumului se potrivește perfect. Fiecare nou experiment are o doză de necunoscut, iar cei trei muzicieni de la Sv. Pseta vă invită în propriul laborator muzical. Am stat de vorbă cu ei despre muzica, lor, despre noul disc și despre ce se întâmplă pe scena sârbă.

Muzica post punk pare să fie elementul unificator în spațiul post-yugo, spune casa de discuri Moonlee Records, cea care v-a lansat materialele. Este o reclamă sau o descriere realistă?

Sv. Pseta: Este mai degrabă corectă, pentru că vine din partea cuiva care de mai bine de un deceniu este implicat în scena hardcore punk și putem spune cu sinceritate că această scenă se bazează pe solidaritate, empatie și cooperare. Balcani au fost divizați de război și propaganda care l-a alimentat, dar când călătorești și descoperi oameni realizezi că ei văd dincolo de aceste lucruri și sunt gata să reclădească punțile distruse. Suntem implicați cu totul în asta.

Dincolo de faptul că urcați pe aceleași scene și cântați împreună, vă considerați o generație în sens muzical, voi, Gazorpazorp, Sjeizerbiterlemon, Proto Tip, LeLee; Nicky Louder, etc?

Sv. Pseta: Cred că da. Au apărut numeroase trupe bune în ultimii ani, este o mișcare, sunt lucruri care se întâmplă și ceva nou se naște din asta.

V-am văzut prima dată live online, la Balkanrock Sessions și mi-a atras atenția echilibrul între intensitate, tehnicitate și melodicitate. Cum compuneți, aveți un model de lucru?

Sv. Pseta: Nu avem așa ceva, pentru noi tot ceea ce contează este spontaneitatea momentului în care începem să cântăm. Se naște o chimie între noi și se întâmplă chestii magice, emoțiile erup și astfel apar cântecele. Brute, needitate, neprocesate.

Pe noul disc ați împărțit intenționat piesele astfel încât jumătate să fie mai garaj/scremo și jumătate post rock instrumental?

Sv. Pseta: Nu, pur si simplu aveam cântecele pregătite și selecția a venit natural. Putem spune că ne-a ieșit bine balansul ăsta și piesele parcă se completează una pe alta.

Noul album arată ca un produs de artă, de la grafică și logo până la videoclipuri, pare să existe o unitate vizuală. Cine e personajul de pe copertă, mie îmi sugerează un Pinocchio?

Cover art by: Goran Popovski/www.instagram.com/goranvpopovski/

Sv.Pseta: Nu e cineva anume, pur și simplu ne-a plăcut artwork-ul lui Goran Popovski și se potrivește cu titlul albumului: “Nepoznato iskustvo - Experiență necunoscută”

Ce reacții au fost după lansarea albumului?

Sv.Pseta: Am scos 6 cântece și 6 videoclipuri, iar reacțiile au fost entuziaste, cred ca oamenii n-au auzit de mult timp ceva nou și probabil că a fost ca o reîmprospătare a relației atât pentru ei, cât și pentru noi. Poate că trebuie să mai treacă ceva timp pentru ca aceste cântece să se așeze, dar sinceri să fim, suntem supersatisfăcuți de cum ne-a ieșit totul până acum.

Reacții din presa sârbă:

„Albumul „Experiență necunoscută” este asemeni unui altar electric în fața căruia te simți curentat până în adâncul ființei și pornești cu toată puterea spre propria iluminare. Cel care urmează calea va regreta, cel care nu, va regreta și mai mult.”- Vreme.

„Din ochii tăi bucuria” aproape se transformă într-o simfonie post rock (...) „Cortul ăsta nu este pentru distracție” se sprijină pe fundații math rock, astfel încât aproape de nicăieri, după modelul trupelor britanice de jazz, apar mereu combinații nebunești. Acest sunet a fost mereu acolo în ei. Acum sunt doar mai experimentați, cu o dorință mai clară a ceea ce vor să facă.”- Danas. 

Cum este bussinesul muzical în Serbia și fostul spațiu iugoslav, în general?

Sv.Pseta: Nu este o piață foarte mare, așa că lucrăm cu resurse minime (public, case de discuri, promotori și cluburi), dar cel mai important este că suntem entuziaști și oamenii cu care lucrăm fac efoturi ca lucrurile să se întâmple. Să zicem că încet-încet lucrurile merg din bine în mai bine.

Întrebarea aproape inevitabilă: pregătiți o lansare pe vinil?

Sv.Pseta: Ne-am dori să scoatem discul acesta și următoarele pe vinil, de fapt lucrăm la asta, ține-ne pumnii!

Care au fost cele mai frumoase complimente și cele mai aspre critici pe care le-ați primit?

Sv. Pseta: Ca să fim sinceri, n-am avut niciun comentariu negativ. Iar cel mai frumos compliment, evident, a fost că suntem cea mai bună trupă din toate timpurile!! Și că ar trebui să cântăm (mai mult) cu voce.

Ce reacții au fost în media occidentală?

Sv.Pseta: Nu a realizat nimeni un articol amplu despre noi până acum, așa că nu avem de unde să știm ce cred acei oameni despre noi. Am împărțit scena cu A Place to Bury Strangers, cam asta ar fi singura dată când am fost pomeniți în Occident. Am avut și o serie de review-uri ale albumului, toate pozitive, dar puține totuși, poate și pentru că muzica noastră nu e de genul să te atragă imediat, e nevoie de timp și audiții multiple.

Pentru artiștii din Balcani, chiar și cei din sfera rock-ului, există un soi de ritual ca mai devreme sau mai târziu să introducă în cântece niște înflorituri folclorice. V-a tentat sau vă tentează idea?

Sv.Pseta: Nu neapărat, poate unora li se pare că aud ceva cu specific local în piesele noastre, dar n-aș spune că ne-am inspirat în vreun fel din tradiții, exceptând estetica. Dar ne place turbofolk-ul!

Ce discuri locale v-au atras atenția anul trecut?

Proto Tip - S ivice sanjanja, Turbo trans turisti - Nista nije strasno, plus noile single-uri Klotljudi, Neven.

Și discuri străine?

Angel Du$t - New Soul, Drain - Living Proof.

Influențe majore din trecutul iugoslav?

Sv.Pseta: VIS Idoli, Elektricni Ogazam, Sarlo Akrobata, Disciplina Kitschme, Blue Noise, Gymnastics.

Influențe majore din străinătate?

Sv.Pseta: Suntem mai mult influențați de genutir decât de trupe.

Ați cântat și în România, la Sibiu, cu ce impresii ați rămas?

Ne-a plăcut România și să cântăm acolo, ne-am făcut mulți prieteni, este o scena excelentă, la fel si oamenii.

Pe Sv.Pseta probabil că o să-i mai vedem live, în România sau în Europa, dar până atunci le puteți asculta muzica si vedea prestațiile live.