Ajunul Bobotezei, tradiții și superstiții. Ce să NU faci niciodată în această zi dacă nu vrei să atragi ghinionul
Ajunul Bobotezei în calendarul popular precede sărbătoarea propriu-zisă a Bobotezei și este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine.
Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei. Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Totodată, în această zi de ajun, există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că, peste noapte, vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În vremurile mai îndepărtate, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În ajun de Bobotează, există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.