Cum a ajuns statul român bun de plată în privatizarea Petrom - Culisele Statului Paralel
În 2019, Statul român a fost obligat de Înalta Curte de Casație și Justiție să vândă către salariații OMV Petrom o sumă din acțiunile companiei, în limita a 8%. Prețul ar fi trebui să fie cel la care grupul austriac OMV a preluat controlul asupra Petrom în 2004, așa cum prevede legislația de privatizare a societății.
Anul acesta, proiectul de hotărâre de guvern a fost refăcut de către Ministerul Energiei. Acum, actul prevede să fie vândută o cotă de 1% din valoarea capitalului OMV Petrom la data vânzării, până cel târziu la finalul anului viitor, potrivit Culisele Statului Paralel.
Totul a început după ce, în 2008, la patru ani de la privatizare, un grup de salariați Petrom a dat Guvernul în judecată la Curtea de Apel Pitești. Au cerut atunci instanței să oblige autoritățile să respecte legislația de privatizare a companiei și să emită hotărârea de guvern în completarea legii. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Mai mult, cazul a ajuns în 2011 și la Curtea Constituțională, cu reclamația că este neconstituțional ca legislația de privatizare a Petrom să nu prevadă un termen de emitere a hotărârii de guvern pentru vânzarea acțiunilor către salariați. CCR a respins însă reclamația.
Vânzarea pachetului era stabilită prin legea de privatizare a Petrom, însă statul român a amânat cât a putut acest moment și n-a mai emis și celelalte acte normative.
Johan Meyer, managerul Fondului Proprietatea, preciza la jumătatea anului 2019 că vânzarea acțiunilor din Petrom către angajați va dura ani de zile, în condițiile în care legislația nu este clară cu privire la cine sunt beneficiarii și care este exact procentul de acțiuni.
În 2015, autorităţile au vrut să reia vânzarea acţiunilor Petrom către salariaţii companiei, în condițiile în care subiectul nu mai fusese în atenţia Guvernului din 2008, după debutul celebrului dosar al privatizărilor strategice, care a culminat cu condamnarea la închisoare a fostului ministru al Economiei, Codruţ Şereş. El a inițiat, pe vremea când conducea Ministerul Economiei, procedura de vânzare, iscând o dispută asupra metodei potrivite: direct către persoanele fizice îndreptățite sau prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor, condusă de liderul de sindicat Liviu Luca.
Acesta, împreună cu alte persoane, printre care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu au fost condamnaţi în urmă cu doi ani, de Curtea de Apel Bucureşti, la zece ani de închisoare în dosarul delapidării patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA.
Amintim și că foștii miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy, acuzați de DIICOT pentru trădare prin transmitere de secrete, au fost condamnați la 6 ani, respectiv 5 ani de închisoare.
Potrivit procurorilor, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, în favoarea Asociației salariaților Petrom, controlată de controversatul Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziției unor miniștri.