MENIU

Baronul Dumitru Buzatu atacă din arest. Îi acuză pe judecători că dau copy paste după referatele DNA

Dumitru Buzatu se află de mai bine de 5 luni în spatele gratiilor

Fostul baron PSD Dumitru Buzatu iese la atac, prin intermediul avocatului său. Președintele suspendat al CJ Vaslui cere strămutarea dosarului la Iași și îi acuză pe judecători că ar fi imparțiali și că preiau aproape mot a mot toate acuzațiile formulate împotriva sa de către procurorii DNA.

Prin cererea redactată de avocatul Cristian Winzer se cere strămutarea de la Tribunalul Vaslui la Tribunalul Iași.

 

Principalele argumente din cererea de strămutare prezentată de Dumitru Buzatu se bazează pe suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Tribunalului Vaslui este afectată. Această suspiciune este motivată de mediatizarea excesivă a cazului, care a generat o percepție publică defavorabilă și presiune asupra instanței. Buzatu argumentează că această situație compromite dreptul la un proces echitabil, justificând necesitatea strămutării judecării cauzei la Tribunalul Iași, pentru a asigura condiții de imparțialitate și obiectivitate în soluționarea dosarului.

Campania mediatică a DNA

 

Documentul subliniază faptul că toți judecătorii Tribunalului Vaslui ar fi fost influențați în soluționarea cauzelor atât de impactul public generat de săvârșirea pretinsei fapte penale, cât și de reacția opiniei publice, rezultată din mediatizarea excesivă și vădit defavorabilă a cauzei.

 

„În presa locală (mai mult chiar decât în cea națională) a fost lansată, cu intenție directă, calificată prin scop, o campanie brutală de promovare a judecăților de valoare fără bază factuală, în scopul direct și imediat al supunerii mele disprețului public – prin prezentarea subsemnatului ca fiind VINOVAT la nivel de certitudine de săvârșirea faptei pentru care s-a dispus suspectarea/ acuzarea / trimiterea în judecată, pretins comisă în exercitarea funcției de om politic cu o influență notorie în comunitatea locală, respectiv președinte al Consiliului Județean Vaslui (deși prioritară, în această etapă procesuală, este chiar PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE, de care trebuie să mă bucur, potrivit LEGII, până la momentul la care o instanță de judecată va stabili, pe baza probatoriului administrat în cauză, în scopul aflării adevărului, DACĂ acuzațiile Ministerului Public sunt temeinice și fundamentate și dacă se impune/ NU se impune sancționarea mea, corelativ faptei și vinovăției), informațiile publice fiind INTERPRETATE/ DENATURATE/ AMPLIFICATE și promovate în mod repetat și insistent, tocmai pentru a menține o atenție deosebită asupra subsemnatului și a cauzei și pentru a genera o reală PRESIUNE PUBLICĂ asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui, în vederea CONDAMNĂRII subsemnatului (indiferent și independent de normele/ principiile/ valorile de drept care trebuie să stea la baza cercetării judecătorești și a soluționării unei cauze penale)”, se arată în cerere, potrivit Realitatea Plus.

 

„Reacțiile publice / percepția opiniei publice și atenția deosebită acordată cauzei/ mediatizarea excesivă a cauzei (atât la nivel național, cât mai ales la nivel local) au generat și generează o REALĂ PRESIUNE asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui, concretizată nefiresc asupra modului în care aceștia ”privesc” și soluționează cauzele care le sunt repartizate (indiferent de obiectul cauzei/procedurii), fiind confirmat dincolo de orice altă posibilă interpretare rezonabilă că reacțiile publice și percepția opiniei publice au fost insuflate în mod direct și judecătorilor acestei instanțe, care au ajuns să soluționeze cauzele care mă vizează DOAR LA PRESIUNEA OPINIEI PUBLICE și doar ÎN SENSUL pretins cerut de opinia publică (DEFAVORABIL subsemnatului!) – prin afectarea gravă și iremediabilă a însuși actului de judecată (trebuind a se observa că toți judecătorii se raportează determinant și la calitatea subsemnatului de președinte de consiliu județean și la ”funcțiile publice și politice” pe care le-am deținut și exercitat înainte de a dobândi vreo calitate procesuală în Dosarul penal nr. 19/P/2023, fiind absolut evident că, în contextul acestei mediatizări excesive a cauzei, funcțiile publice și politice sunt folosite tocmai în sensul și scopul alterării/ influențării opiniei publice, a cărei percepție negativă, odată insuflată judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui în forma influenței și a presiunii, să compromită iremediabil însăși capacitatea acestora de a înfăptui actul de Justiție în mod imparțial)”, se mai argumentează în cerere.

 

Baronul local sugerează că judecătorii au luat doar decizii în defavoarea sa tocmai în concordanță cu perceția opiniei publice, nu cu faptele reclamate. Astfel, crede Buzatu, s-a ajuns la „consecința clară și directă a afectării grave și iremediabile a însuși actului de judecată.

 

Instanța preia copy-paste argumentele procurorilor

Un argument îl reprezintă și faptul că o încheiere a Tribunalului Vaslui a fost tehnoredactată direct pe draftul Referatului DNA, acesta din urmă fiind pus la dispoziția judecătorului de drepturi și libertăți pe un suport optic. Se prezintă în context un tabel comparativ cu fraze identice din cele două documente.

Un al judecător este acuzat că a admis cererile DNA deși în mod clar nu a avut timp să parcurgă întregul probatoriu la care face trimitere.

 

„Conduita vădit LIPSITĂ DE IMPARȚIALITATE a domnului judecător OANĂ rezulta inclusiv din simpla inserare în cuprinsul încheierii a unor mențiuni cu profund caracter NEREAL (prin care se încearca a se crea atât APARENȚA analizării directe și personale de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Vaslui a actelor și lucrărilor dosarului, cât și APARENȚA înțelegerii directe și personale de către acesta inclusiv a naturii și sensurilor discuțiilor/convorbirilor telefonice, deși timpul avut la dispoziție NU permitea, în mod rațional și obiectiv, și audierea discuțiilor/ convorbirilor/ interceptărilor stocate pe suport optic – trimiterea la aceste mijloace de probă fiind făcută, în mod evident, în mod FORMAL și DOAR prin raportare la ”filtrul” oferit de Referatul D.N.A. nr. 19/P/2023 din data de 10 noiembrie 2023 și la ”perspectiva” pe care acuzarea însăși o oferă acestor convorbiri/mijloace de probă și DOAR în vederea conturării ideii de certă vinovăție a subsemnatului – transformând astfel, în mod nepermis (cum semnala și Curtea de Apel Iași prin încheierea nr. 251/2023), încheierea prin care soluționează propunerea de prelungire a arestului preventiv într-o veritabilă hotărâre prin care se soluționează fondul acuzației penale)”, se mai arată în document.

 

Dumitru Buzatu a reclamat și o serie de presiuni făcute asupra martorilor.

Mai departe, se contestă validitatea argumentelor procurorului, considerându-se că acestea sunt menite să inducă în eroare judecătorii și să creeze presiuni asupra martorilor. Se evidențiază că, în realitate, martorii nu au manifestat temere față de inculpat sau presiuni din partea acestuia, contrar acuzațiilor procurorului. Acest aspect subliniază diferența majoră între realitatea obiectivă a mijloacelor de probă și narativul prezentat de acuzare, punând în discuție credibilitatea întregului proces judiciar.

Mai multe articole despre:
Buzatu atac procurori DNA stramutare dosar