Vladimir Socor: Să ne gândim la posibilitatea unirii R. Moldova cu România ca soluție de urgență
Expertul Vladimir Socor, senior fellow la Jamestown Foundation, a avansat miercuri, în contextul unei dezbateri la sediul din Strasbourg al Parlamentului European, posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România ca "soluție de urgență". Potrivit lui Socor, în viitorul 'previzibil' nu este posibilă unirea din considerente economice, financiare, politice, internaționale și diplomatice.
"O mulțime de factori militează împotriva acestui scenariu. Totuși, este o posibilitate care nu trebuie pierdută din vedere, pentru viitor. (...) Ar trebui să ne gândim la posibilitatea unei uniri cu România ca soluție de urgență, ca soluție de salvare într-un caz extrem", a declarat Vladimir Socor.
El a avansat și ipoteza ca Uniunea Europeană să preia Republica Moldova "într-un protectorat nedeclarat".
"Uniunea Europeană ar putea să preia Moldova într-un fel de (...) protectorat nedeclarat, prin care Uniunea Europeană ar delega experți în ministerele Republicii Moldova, dar experți de un nivel important, care să supravegheze funcționarea instituțiilor Republicii Moldova. Eu sunt convins că în Republica Moldova așa ceva ar întruni aprobarea publicului", a spus Vladimir Socor.
Potrivit acestuia, intervenția UE ar consolida statul. "Da,r dacă statul existent se prăbușește și devine necesară o soluție de salvare într-un caz extrem, atunci (...) unificarea cu România ar putea să devină această soluție. În 1918, unificarea a fost neașteptată, neplanificată, nepregătită, a fost rezultatul unei (...) soluții de salvare într-un caz extrem", a explicat Vladimir Socor.
Europarlamentarul Victor Boștinaru a respins, însă, în cadrul dezbaterii, ideea "protectoratului". "Cred cu sinceritate că orice formă de protectorat nu are cum să fie democratică, nici măcar în Republica Moldova", a spus Victor Boștinaru.
El a mai afirmat că este necesară consolidarea instituțiilor din Republica Moldova. "Cred cu sinceritate că a investi doar în persoane, sub prezumția că aceste persoane sunt de origine divină, au capacități miraculoase de izbăvire a unei țări, a unei națiuni, este periculos. Prefer să aud că ne propunem să investim în instituții, instituții solide, care să reziste presiunii indivizilor și să permită funcționarea statului", a adăugat Boștinaru.
Europarlamentarul Cristian Preda a susținut că familiile politice europene au o responsabilitate în ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în Republica Moldova.
"Sunt primul care spune că Partidul Popular European a greșit susținând o politică în care amestecul oligarhilor a fost masiv și cred că trebuie să tragem concluziile acestei experiențe. (...) Să sperăm că scorul candidatului pe care îl susținem noi, doamna Maia Sandu, îi va permite să intre în turul al doilea", a afirmat Preda.
La rândul său, europarlamentarul Norica Nicolai a declarat că relația ALDE cu Republica Moldova s-a desfășurat în parametrii obișnuiți ai negocierilor cu statele care doresc să aibă un parcurs european.
"ALDE a tratat Moldova ca un stat suveran. (...) Pot evalua încurajator stadiul reformelor făcute de guvernul Filip, pe anumite domenii", a spus Norica Nicolai.
Ea a precizat că este îngrijorată de peisajul politic din Republica Moldova. "Tot peisajul politic din zonă mă îngrijorează și mă face realist să spun că în momentul de față, așa cum evoluează lucrurile, (...) se pare că Rusia are șansa să mai obțină încă o victorie în spațiul vecinătății estice", a opinat Norica Nicolai.
Pe de altă parte, expertul Nicu Popescu, senior analyst la European Union Institute for Security Studies, a spus că retragerea lui Marian Lupu din cursa prezidențială "cristalizează spațiul politic din Republica Moldova".
"Nu aș avea așteptări exagerat de mari nici de la o președinție, nici de la alta. Igor Dodon, dacă ajunge președinte, nu va putea reorienta peste noapte rapid și ireversibil cursul de politică externă al Republicii Moldova. (...) Dacă mergem pe celălalt scenariu, Maia Sandu președinte, este evident că (...) Republica Moldova ar mai obține un nou suflu de potențială reformare, însă (...), în condițiile în care Maia Sandu nu are o forță politică substanțială care să o reprezinte în Parlament (...), nu va avea suficientă influență și putere instituțională imediată", a afirmat Nicu Popescu.
Dezbaterea a fost prezidată de europarlamentarul Andi Cristea, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova.
Scopul evenimentului a fost acela ca participanții, printre care s-au numărat membri ai Parlamentului European, diplomați și un grup de elevi din București, să înțeleagă "cu mai multă claritate" ce se întâmplă în Republica Moldova, după cum a declarat Andi Cristea. "Am reușit să introducem din nou Republica Moldova pe agenda europeană", a mai afirmat Cristea.