SUA și Germania susțin Chișinăul, dar cer reforme ferme și urgente
SUA și Germania și-au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova, dar au cerut urgentarea reformelor de către guvernul de la Chișinău în special în domeniul justiției și măsuri mai ferme în ceea ce privește combaterea corupției, rezultă din convorbirile purtate de ministrul de externe moldovean, Andrei Galbur, cu ocazia participării la Conferința de securitate de la Munchen, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute în capitala bavareză, a relatat Radio Chișinău.
Astfel, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, a subliniat duminică necesitatea înfăptuirii fără întârziere a reformelor angajate de Republica Moldova în domeniul justiției, subliniind importanța combaterii corupției, asigurării supremației legii, redresării situației din sectorul financiar-bancar.
Cu acest prilej, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii pe teme actuale din agenda relațiilor bilaterale, prioritățile guvernului moldovean, evoluțiile politice din republică, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe moldovean.
În cadrul Conferinței de securitate de la Munchen, șeful diplomației moldovene a avut o întrevedere și cu unul din consilierii cancelarului german Angela Merkel pentru politica externă și de securitate, Christoph Heusgen. Acesta a pus accentul pe realizarea reformelor prevăzute de Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, prioritățile noului guvern de la Chișinău și perspectivele reglementării conflictului transnistrean, potrivit unui comunicat separat al MAE moldovean.
Heusgen a subliniat importanța angajamentului deplin al noului guvern moldovean în implementarea consecventă și în întregime a prevederilor Acordului de asociere, în special în ceea ce privește combaterea corupției, reforma sistemului de justiție, redresarea situației social-politice, reluarea dialogului cu partenerii externi de dezvoltare.
Consilierul Angelei Merkel a confirmat disponibilitatea Germaniei de a sprijini în calitatea sa de președinte în exercițiu al OSCE procesul de negocieri în formatul "5+2" pentru rezolvarea conflictului transnistrean.