STUDIU. Profilul neștiut al jihadiștilor. De ce fac tinerii din Franța pasul spre terorism
Potrivit unui raport publicat recent, portretul robot al jihadiştilor francezi nu seamănă prea mult cu clişeele despre ei. Studiul realizat de Centrul de Prevenire al Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI), răstoarnă prejudecățile legate de acest subiect . Ei ar fi in general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie, notează RFI Romania.
CPDSI este o organizație privată, înființată de către cercetătoarea și antropoloaga Dounia Bouzar care are ca scop lupta împotriva radicalizării islamice în Franța. Centrul a fost contactat de mai mult de 160 de familii, ale căror mărturii stau la baza acestui raport lung de 90 de pagini. În acest studiu, autorii analizează discursul radical, obiectivul său și vehiculul preferat de propagare: internetul. Studiul subliniaza o extindere a țintelor vizate de discursul radical.
De unde vin jihadiștii francezi?
• Clasele de mijloc. Marea majoritate a tinerilor candidați la jihad provin din clasa de mijloc (67%). Pătura săracă și cea a categoriilor socio-profesionale superioare sunt la egalitate, prima dă 16% din candidații la jihad, a doua - 17%.
• 15-21 ani. Acestea este categoria cea mai atinsă, de aici provenind 63% din candidații pentru Jihad. Dintre acești tineri, doar 5% au la activ infracțiuni minore. În schimb, 40% dintre ei au fost sau sunt depresivi, ceea ce a condus la formularea ipotezei că "îndoctrinarea funcționează mai ușor la tinerii sensibili care pun întrebări cu privire la sensul lor viață."
• Familii de atei. Contrar opiniei populare, majoritatea recruților islamismului radical nu vin din familiile musulmane foarte practicante: 80% din familiile care au contactat CPDSI se declară atee, iar restul de 20% budiști, musulmani sau creștini.
Familiile care au cerut ajutorul Centrului sunt de naționalitate franceză, doar în cazul a 10% dintre acestea, unul dintre bunici s-a instalat în Franța după ce a trăit în Algeria, Antile, Maroc sau Tunisia. Studiile anterioare arătau că tinerii radicalizați se simțeau fără teritoriu, de nicăieri. Noul discurs terorist, însă, îi atinge și pe cei care nu au aceste sentimente, sunt foarte bine ancorați în societatea în care trăiesc, indiferent dacă sunt urmași ai imigranților sau nu.
Sentimentul de exil, legătura cu imigrația sau pur și simplu raportul cu teritoriul în care trăiesc nu mai reprezintă un indicator determinant în profilul tinerilor atinși azi de radicalizare. Concluzia îngrijorătoare a raportului este că discursul radical face victime și în rândul tinerilor care merg la școli foarte bune și excelează în domeniile lor. Discursul radical atinge toate clasele sociale. MAi mult pe RFI Romania