Sondaj: Ce spun europenii, inclusiv românii, despre o invazie a Rusiei în Ucraina şi cum s-ar poziţiona în acest scenariu
Majoritatea europenilor cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, un război care le-ar ameninţa interesele, şi consideră că atât NATO, cât şi Uniunea Europeană (UE) trebuie să fie alături de Kiev, indică un sondaj citat de cotidianul britanic „The Guardian”.
Sondajul, efectuat la sfârşitul lunii ianuarie în şapte ţări relevante studiului (Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România şi Suedia - două treimi din populaţia UE), arată că majoritatea europenilor cred că Rusia va ataca Ucraina în cursul anului 2022.
Cei mai apropiaţi de graniţa de est a Europei sunt în general cei mai convinşi de această evoluţie a crizei ruso-ucrainene: polonezii în proporţie de 73%, românii - 64%, suedezii - 55%, germanii - 52%, italienii - 51%, francezii - 51% şi finlandezii - 44%.
Potrivit sondajului, majoritatea europenilor văd în NATO şi în cele 30 de state din componenţa sa drept principalii apărători ai suveranităţii Ucrainei şi simt, în mod clar, că UE are o responsabilitate însemnată de a susţine această ţară în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei.
În Finlanda, 56% dintre respondenţi consideră că UE este destul de bine poziţionată pentru a veni în ajutorul Ucrainei, în timp ce 59% consideră că NATO este în această situaţie. Pentru celelalte şase ţări, datele arată astfel: Franţa - 53% UE şi 55% NATO, Germania - 47% UE şi 50% NATO, Italia - 64% UE şi 67% NATO, Polonia - 80% UE şi 79% NATO, România - 57% UE şi 63% NATO, Suedia - 61% UE şi 64% NATO.
Întrebaţi în cine au cea mai mare încredere în ceea ce priveşte protejarea intereselor cetăţenilor europeni în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina, cel puţin jumătate dintre cei chestionaţi în fiecare ţară - în creştere la peste 60% în Polonia, Suedia, Italia şi România - se declară pentru UE. În două ţări, Suedia şi Finlanda, încrederea în UE este chiar mai mare decât în NATO.
Sondajul, potrivit adevarul.ro, mai arată că europenii sunt pregătiţi să accepte ameninţări semnificative, potenţial pe termen lung, pentru apărărea Ucrainei, incluzând posibilitatea sosirii unui număr mare de refugiaţi, costuri mai mari la facturile de curent şi gaze, constrângeri economice, atacuri cibernetice şi chiar o acţiune militară a Rusiei.
Polonezii, românii şi suedezii sunt mai predispuşi să spună că susţinerea Ucrainei „merită riscul” tuturor acestor posibile consecinţe. De altfel, 53% dintre polonezi se pronunţă pentru sprijinirea Ucrainei chiar şi cu riscul unui posibil atac al Rusiei împotriva ţării lor. Cei mai puţin predispuşi să suporte aceste consecinţe sunt francezii şi germanii, întrucât, spun ei, posibilele costuri ar depăşi recompensele.