România NU a cedat șantajului, Croația a pus tot pe tavă - Cum s-a răzgândit Austria după „trocul” pentru Schengen
Ies la iveală noi informații care arată cum a câștigat Croația votul Austriei pe ultima sută de metri. Croații le-au dat la schimb austriecilor tot ce au cerut: au devenit portul la mare și satul de vacanță al Vienei. În plus, Austria primește și gaze naturale.
Cu doar câteva săptămâni de votul din Consiliul JAI, Croația se afla alături de România și Bulgaria pe lista scurtă a statelor ce urmau să fie respinse de la intrarea în Spațiul Schengen. Dar, după cum s-a văzut pe 8 decembrie, Austria s-a răzgândit pe ultima sută de metri, dar doar în privința Croației.
Care au fost de fapt motivele pentru care Austria a făcut o întoarcere de 360 de grade în cazul Croației?
Cu doar câteva zile înainte de votul din Consiliul JAI, Croația inaugura o linie de clae ferată pentru transport de mărfuri, care făcea legătura cu un oraș important din Austria. Astfel oferea Austriei posibilitatea de a-și transmite mărfurile către întreaga Europă pe o cale foarte simplă, asigurând Vienei și deschidere la mările internaționale, relatează Realitatea PLUS.
Este vorba despre legătura feroviară directă pentru trenuri de marfă dintre portul Rijeka și Enns, un oraş din Austria care are un terminal pentru containere. Trenurile sunt operate de gigantul Maersk Line. Este prima astfel de legătură între Croaţia şi Austria. Din Enns, orice marfă intrată în UE prin Croaţia are acces la transport pe o mare arteră rutieră şi pe Dunăre. De asemenea, prin Rijeka exporturile austriece pot ajunge cu vaporul în orice parte a lumii. Pe 1 decembrie era anunțată, cu mare fast, operaționalizarea primei conexiuni feroviare între International Container Terminal Services Inc. (ICTSI) operat de Adriatic Gate Container Terminal (AGCT) din Rijeka, Croația și Enns din Austria, potrivit worldcargonews.com.
Un alt pas important făcut de croați pentru a-și asigura intrarea în Schengen printr-un vot pozitiv direct din partea Vienei a fost chiar parteneriatul încheiat cu Austria. Este vorba de un parteneriat pentru extinderea rețelei de gaze naturale lichefiate prin construirea unor gazoducte. Practic, pe lângă contractul de extindere a rețelelor de gaze, Croația oferă Austriei gaze naturale, mai ales că Austria suferea de o penurie de gaze, renunțându-se la gazele rusești preluate anii trecuți, până la războiul din Ucraina, potrivit Realitatea PLUS.
Autorităţile croate au anunţat încă din luna noiembrie că Austria şi landul german puternic industrializat Bavaria sunt interesate să importe gaze naturale prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk de la Marea Adriatică. Pentru aceasta, nemţii şi austriecii sunt dispuşi să coopereze la extinderea capacităţii terminalului şi la construirea de gazoducte. În lipsa gazelor ruseşti, Austria şi Germania importă din mai multe țări, ele având o mare dependență de gazele rusești, care au fost sistate odată cu începerea invaziei ruse în Ucriana. Croația nu a putut refuza acest parteneriat, mai ales că se impunea și extinderea terminalului datorită cererii foarte mari de gaze. Parteneriatul a fost anunţat chiar cu ocazia vizitei cancelarului austriac Karl Nehammer şi a preşedintelui bavarez la instalaţiile de GNL de pe insulă, din 23 noiembrie. Nehammer a evocat atunci nevoia de cooperare mai strânsă la nivel european pentru creşterea siguranţei în vremuri de „provocări energetice“.
Înainte de invadarea Ucrainei, Austria îşi importa 80% din gazele consumate de la Gazprom prin compania sa energetică OMV. Austria, ca şi Ungaria, este o ţară care nu are ieşire la mare, iar Croaţia i-a oferit deschiderea spre apele internaţionale.
Compania austriacă de construcţii Strabag a primit în 2022 un contract de 226 de milioane de euro pentru modernizarea unei linii de cale ferată între Zagreb, capitala croată, şi o localitate aflată pe ruta spre mare şi spre insula Krk. Linia se află, de altfel, pe ruta Rijeka (de unde a plecat primul tren direct de marfă spre Austria) - Zagreb - Budapesta, iar modernizarea face parte dintr-un proiect mai cuprinzător de reabilitare a 230 de kilometri de cale ferată până în 230. Odată pusă în funcţiune, linia nouă va permite trenurilor să circule cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Strabag a lucrat, de asemenea, la construirea unei autostrăzi croate care leagă Zagrebul de graniţa cu Slovenia şi de un coridor auto care duce până în Austria.
Gazele de la instalaţiile de GNL pot fi transportate nu doar prin conducte, ci şi cu camioane-cisternă şi cu trenul.
Astfel că de la după aderarea la zona euro, Croaţia a primit acces şi în Schengen, astfel că mărfurile ce intră în Croaţia vor trece fără verificări mai departe în Austria, concluzionează analiza făcută de Ziarul Financiar.