Criză Grecia. Hollande și Merkel: Ușa rămâne deschisă pentru discuții. Cerem propuneri serioase
Președintele francez, Francois Hollande, și cancelarul federal german, Angela Merkel, au anunțat, luni seară, că "ușa va rămâne deschisă" pentru Atena, în vederea continuării negocierilor, însă i-au cerut premierului grec, Alexis Tsipras, "propuneri serioase" pentru a putea găsi o ieșire din actuala criză. Asta în contextul în care Alexis Tsipras i-a transmis la telefon, luni, cancelarului german Angela Merkel că va prezenta noile propuneri ale Greciei, la întâlnirile de urgență care vor avea loc, marți, la Bruxelles. În aceeași zi, ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a anunţat demisia, la numai o zi de la victoria categorică a taberei "NU" la referendumul privind măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali. Intenția sa a fost aceea de a facilita negocierile pe tema unui nou împrumut.
UPDATE 23.25: Banca Centrală Europeană a anunţat, luni seară, că va menţine nivelul actual al programului de asistenţă financiară de urgenţă pentru băncile greceşti, dar va înăspri condiţiile de acordare a finanţării, relatează Ouest France în pagina electronică, potrivit Mediafax.
UPDATE 22.53: Șeful asociaţiei băncilor greceşti a anunțat, luni seară, că băncile greceşti vor rămâne închise, marţi şi miercuri, iar limita zilnică de retragere a maximum 60 de euro în numerar rămâne în vigoare, informează Reuters în pagina electronică, potrivit Mediafax.
UPDATE 22.25: Noul ministru de Finanțe al Greciei, Euclid Tsakalotos, a declarat, luni seară, în prima sa intervenție publică, că autoritățile grecești nu vor accepta "o soluție neviabilă", în condițiile în care grecii au dat de înțeles la referendum că "merită ceva mai bun", potrivit AFP.
UPDATE 21.34: Președintele francez, Francois Hollande, și cancelarul federal german, Angela Merkel, au anunțat, luni seară, că "ușa va rămâne deschisă pentru discuții" cu Atena, însă i-au cerut premierului grec, Alexis Tsipras, "propuneri serioase" pentru a putea găsi o ieșire din actuala criză, informează AFP, citată de Agerpres.
Hollande și Merkel cer Atenei "propuneri serioase" la summitul de marți
UPDATE 20.17: Partidul stângii radicale spaniole Podemos, aliat al formațiunii elene Syriza, a făcut apel, luni, la social-democrații europeni, îndeosebi la Franța și Italia, să se apropie de Grecia și să apere mai mult ''drepturile sociale și democrația'', relatează AFP, potrivit Agerpres.
Partidul stângii radicale din Spania le cere Franței și Italiei facă pași mai fermi spre Grecia
UPDATE 19.36: Acțiunile băncilor europene au înregistrat, luni, declinuri semnificative, cel mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia și Italia, după ce alegătorii din Grecia au respins măsurile de austeritate cerute de creditorii internaționali, sporind temerile privind posibila ieșire a țării din zona euro (Grexit), transmit Bloomberg și Reuters, citate de Agerpres.
Băncile din Portugalia, Spania și Italia, cel mai afectate din Europa după referendumul din Grecia
UPDATE 18.30: Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a anunțat, luni, că monitorizează situația din Grecia și este gata să o ajute dacă i se va cere acest lucru, transmit AFP și Reuters, citate de Agerpres.
FMI: Suntem gata să ajutăm Grecia, dacă ni se va cere acest lucru
UPDATE 18.00: Ministrul adjunct grec de Externe, Euclides Tsakalotos, a fost numit, luni, în funcția de ministru de Finanțe, după demisia din acest post a lui Yanis Varoufakis, informează TASS și DPA, care citează canalul elen de televiziune Skai.
Ministrul german al Economiei:'Ajutorul umanitar' pentru Grecia va fi dezbătut la summitul de marți
UPDATE 17.45: Social-democratul Sigmar Gabriel, ministru al Economiei în Guvernul Merkel, a declarat, luni, că liderii din zona euro, care se vor reuni, marți, la Bruxelles într-un summit extraordinar, vor discuta, fără îndoială, și problema unui 'ajutor umanitar' pentru Grecia, potrivit Agerpres.
UPDATE 17.22: Preşedintele Vladimir Putin a primit, luni, un apel telefonic de la premierul grec Alexis Tsipras, al cărui Guvern se află într-o cursă contra-cronometru pentru a ajunge la un acord de salvare cu creditorii, relatează The Associated Press în pagina electronică, citată de Mediafax.
Discuțiile dintre Atena și creditorii europeni reîncep cu dificultate, iar rezultatul acestora este la fel de incert ca înaintea referendumului.
Criza din Grecia aruncă Europa în pragul unei furtuni economice UPDATE
UPDATE 16.20: Premierul grec Alexis Tsipras i-a transmis la telefon cancelarului german Angela Merkel că va prezenta noile propuneri ale Greciei la întâlnirile de urgență care au loc marți la Bruxelles. Informația a fost furnizată de un oficial grec care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Noul document venit de la Atena va fi baza de discuții pentru o nouă serie de negocieri între Grecia și creditorii internaționali CE, FMI, BCE. Marți va avea loc un summit extraordinar al zonei euro pe tema Greciei, precum și o ședință a miniștrilor de finanțe din Eurogrup.
UPDATE 16.00: Ministrul grec al Economiei spune că Banca Centrală Europeană ar trebui să țină în viață băncile grecești, astfel încât negocierile Guvernului de la Atena cu creditorii să poată continua.
Giorgos Stathakis a declarat pentru BBC că, și în eventualitatea că BCE nu va ridica nivelul actual al liniei de creditare de urgență, retragerile curente de bani și restricțiile la transferurile bancare se pot menține până vineri, fără să se ajungă la un colaps.
Oficialul grec a precizat că scenariul ideal ar fi ca BCE să suplimenteze cu 3 miliarde de euro asistența de lichiditate pentru băncile din Grecia, potrivit AFP.
UPDATE 15.00: Spania este favorabilă negocierii unui "al treilea plan de salvare" pentru Grecia. Ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos, a declarat luni că Spania este favorabilă unor negocieri pentru un 'al treilea plan de salvare' pentru Grecia, care trebuie să rămână în zona euro.
Atena 'are tot dreptul de a cere un al treilea plan de salvare', a mai oficialul spaniol ministrul, la o zi după victoria taberei 'Nu' la referendumul din Grecia cu privire la propunerile de acord ale creditorilor internaționali.
"Este absolut necesar ținând cont de circumstanțe și de punctul de vedere al piețelor", a subliniat Luis de Guindos, precizând că Madridul "nu are în vedere absolut deloc o ieșire a Greciei din zona euro".
El a recunoscut "erori" comise de troică (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) în gestionarea crizei, dar a insistat asupra necesității 'reformelor' în Grecia, transmite Agerpres.
UPDATE 14,40: Șeful Eurogrupului spune că așteaptă propuneri din partea Greciei. ''Reuniunea de marți a Eurogrupului va începe la 13.00 (11.00 GMT); miniștrii așteaptă noi propuneri din partea autorităților grecești'', a scris Jeroen Dijsselbloem, ministru de finanțe al Olandei, pe contul său de Twitter.
Reformele în Grecia sunt necesare și după referendumul desfășurat duminică, iar miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrup) așteaptă propuneri în acest sens din partea Atenei înaintea reuniunii lor de marți, a declarat luni liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, citat de Reuters.
Potrivit șefului Eurogrupului, rezultatele referendumului din Grecia fac mai dificile negocierile dintre Atena și creditorii internaționali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană).
''Referendumul nu ne aduce mai aproape de o soluție imediată. De fapt, atunci când propunerile sunt respinse lucrurile nu pot fi decât mai dificile'', a menționat Jeroen Dijsselbloem.
UPDATE 14.00: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis spune că votul grecilor "a lărgit prăpastia dintre Grecia și țările din zona euro". Dombrovskisa precizat că oficialii UE au toate instrumentele necesare pentru a apăra stabilitatea financiară a zonei euro, potrivit AFP.
UPDATE 13.00: Ministrul francez de finanţe spune că BCE nu trebuie să reducă finanţarea băncilor elen. Nivelul de lichidităţi furnizate de BCE băncilor greceşti "nu poate fi coborât", a declarat luni ministrul francez de finanţe, Michel Sapin la postul de radio Europe 1, în prima reacţie oficială de la Paris după votul categoric al grecilor împotriva propunerilor creditorilor internaţionali. Michel Sapin crede că revine guvernului de la Atena să facă propuneri după victoria taberei "NU" la referendumul de duminică.
"Firul dialogului este foarte subţire", a adăugat Michel Sapin, afirmând că acesta este ţinut de Franţa, de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi de şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.
UPDATE 12.45: Un purtător de cuvânt al ministerului german de Finanțe a anunțat că o ștergere a datoriei Greciei "nu se află pe agendă", notează Reuters.
Demisie neașteptată
Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a anunţat demisia. Decizia vine după ce grecii au votat, duminică, împotriva măsurilor de austeritate cerute de creditorii internaţionali.
"La scurt timp după anunțarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferință a anumitor membri ai Eurogrupului și a unor "parteneri" asociați (...) față de "absența" mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras, n.r.) o consideră potențial utilă pentru obținerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanțe astăzi', a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.
Grecia a spus NU austerității. 61,31% dintre greci au respins acordul propus de Europa. Ce urmează
Datele oficiale, după numărarea a 100% din voturi, dau drept învingătoare tabăra elenilor care au votat "NU" la referendum. 61,31% dintre greci s-au opus măsurilor de austeritate, iar 38,69% au fost de acord cu ele.
După anunţarea rezultatelor, premierul Alexis Tsipras a declarat că, în urma mandatului primit, va reîncepe negocierile cu Europa. El a insistat asupra faptului că rezultatul referendumului nu echivalează cu ieşirea din zona euro, aşa cum au sugerat unii lideri europeni, şi a spus că luni se va întoarce la masa negocierilor. "Prioritatea zero" este funcţionarea normală a băncilor elene, a mai adăugat Tsipras.
Ce înseamnă votul NU dat de greci la referendum. "Salt în necunoscut" pentru Europa
O victorie a taberei NU este considerată de numeroși observatori drept "un salt în necunoscut", existând riscul unei adevărate furtuni economice al cărei deznodământ va depinde de atitudinea partenerilor europeni.