Război în Ucraina, ziua 873: Ce se întâmplă cu tensiunile de la graniţa Belarusului cu Ucraina: ORDINUL dat de Lukașenko - LIVE TEXT
Ucraina a ajuns în ziua numărul 873. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat de nădejde al liderului de la Kremlin Vladimir Putin, a declarat sâmbătă că tensiunile s-au diminuat la graniţa ţării sale cu Ucraina, aşa că trupele suplimentare desfăşurate acolo pot fi trimise înapoi la bazele lor.
UPDATE 23:00 Pentagonul impune noi restricții Ucrainei privind folosirea armamentului cu o rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei
Statele Unite interzic Kievului să lovească în adâncimea teritoriul Rusiei cu arme americane pentru a evita posibila extindere a războiului dincolo de granițele Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, într-un interviu publicat de presa americană luni, potrivit The Kyiv Independent.
Atunci când Rusia și-a lansat noua ofensivă, asupra regiunii nord-estice Harkov, în luna mai, o serie de țări au anunțat că ridică restricțiile privind utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva țintelor militare aflate în interiorul Rusiei.
UPDATE 21:20 - Armenia, aflată în relaţii reci cu Rusia, găzduieşte militari americani la exerciţii militare comune cu SUA
Exerciţii militare comune - denumite ”Eagle Partner 2024” - cu Statele Unite au început luni în Armenia, anunţă Departamentul american al Apărării, o nouă ilustrare a unei apropieri între Occident şi Erevan, care se află în termeni reci cu aliatul său rus, relatează AFP.
Aceste manevre, care implică unităţi din cadrul ”US Army Europe and Africa” şi Gărzii Naţionale din Kansas, urmează să se desfăşoare până la 24 iulie, anunţă Ministerul armean al Apărării, fără să precizeze numărul trupelor implicate.
UPDATE 20:10 - Marea Britanie şi statele UE vor şi mai multe controale impuse tancurilor petroliere ruseşti
Marea Britanie intenţionează să lanseze săptămâna aceasta un apel la acţiune, împreună cu un grup de state membre UE, pentru a lua în vizor aşa-numita "flotă din umbră" de tancuri petroliere, pe care Rusia o utilizează pentru a evita sancţiunile internaţionale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar.
Mai multe guverne europene urmează să îşi exprime sprijinul pentru acest plan cu ocazia unei reuniuni a Comunităţii Politice Europene, care va fi găzduită joi de premierul britanic Keir Starmer, potrivit unui proiect de comunicat final consultat de Bloomberg. Obiectivul este schimbul de informaţii cu privire la flota rusească "pentru a ne coordona răspunsul la riscul ridicat de vasele şi facilitatorii săi, şi a lucra cu sectorul privat şi alte părţi implicate pentru a răspunde la ameninţare", se precizează în documentul menţionat. Oficiali şi experţi din diferite ţări vor forma un grup de lucru care se va reuni în regim de urgenţă "pentru a lua măsuri concrete", se mai arată în comunicat.
Aceste ţări vor să facă şi mai dificil pentru Rusia să profite de pe urma resurselor sale petroliere. Sancţiunile adoptate de grupul statelor puternic industrializate au transformat Rusia într-un paria pe piaţa transportului convenţional de petrol, prin oprirea accesului la tancurile petroliere convenţionale şi furnizorii de servicii, în situaţia în care petrolul este transportat la un preţ inferior plafonului stabilit de G7. Asta a forţat Rusia să recurgă la tancurile petroliere mai vechi care operează în afara normelor din industrie.
UPDATE 18:40 -Ucrainenii sunt în favoarea negocierilor de pace cu Rusia, dar nu în condiţiile puse de Putin (sondaj)
Doar aproximativ o treime dintre ucraineni se opun ferm oricăror negocieri de pace cu Kremlinul, relevă rezultatele unui sondaj date publicităţii luni la Kiev, la peste doi ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, relatează DPA.
Peste 43% dintre ucraineni sunt de acord cu eventuale negocieri cu Rusia, 35% se opun, în timp ce 21% s-au declarat indecişi, potrivit acestui sondaj realizat de renumitul institut de cercetare Razumkov din Kiev, la solicitarea publicaţiei Zerkalo nedeli.
Cei mai favorabili începerii negocierilor oficiale cu Moscova sunt locuitorii din regiunile din centrul şi sudul Ucrainei, în procent de 49% şi, respectiv, 60%.
În estul ţării, unde continuă luptele grele, părerile sunt împărţite în mod egal între cei care sunt în favoarea negocierilor, cei care sunt împotriva lor şi cei indecişi.
Cu toate acestea, majoritatea covârşitoare a celor intervievaţi a respins condiţiile de pace avansate de preşedintele rus Vladimir Putin.
Moscova cere Ucrainei să cedeze aproape 20% din teritoriul său, inclusiv peninsula Crimeea din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile Doneţk, Lugansk (în est), Zaporojie şi Herson (în sud) pe care Rusia le controlează doar parţial.
UPDATE 16:50 Zelenski se teme că războiul va mai dura și face apel la urgentarea ajutoarelor pentru Ucraina
Volodimir Zelenski a declarat luni că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
"Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet", a spus preşedintele ucrainean la o conferinţă de presă la Kiev, după ce a revenit din vizită în SUA, unde a participat la summitul aniversar al NATO.
Între timp, Zelenski a anunţat pe 28 iunie că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului. "Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace", a declarat el.
UPDATE 16:10 Parlamentarii ruși nu mai au voie să părăsească țara fără permisiune
Președintele Vladimir Putin a promulgat o lege prin care interzice parlamentarilor să părăsească Rusia fără permisiune.
Potrivit Europa Liberă, scopul acestei legi este reducerea disidenței în rândul elitei țării cu privire la războiul din Ucraina.
Legea nu prevede cine ar trebui să aprobe călătoriile în afara țării, ci doar că Parlamentul trebuie să decidă singur. Potrivit noii legi, deputații care nu respectă legea riscă să-și piardă mandatul. Remarcile împotriva războiului și a armatei sunt ilegale în Rusia.
UPDATE 14:00 - Autorităţile ucrainene au anunţat luni că un dezertor care încerca să fugă din Ucraina în Republica Moldova a fost ucis de poliţiştii de frontieră, după ce acesta ar fi atacat un grănicer.
UPDATE 10:30 - Laboratoare secrete din Ucraina construiesc o "armată de roboţi" pentru a lupta împotriva Rusiei
Ucraina speră să asambleze o mulţime de drone ieftine, fără pilot, care, speră ea, vor ucide trupele ruseşti şi îi vor salva pe propriii soldaţi şi civili răniţi, relatează SkyNews. potrivit News.ro.
O reţea de laboratoare, adăpostite în sute de ateliere secrete din Ucraina, construieşte această armată de roboţi la o fracţiune din costul de import al unor modele similare: 35.000 de dolari,.
Potrivit estimărilor, aproximativ 250 de întreprinderi de apărare din întreaga ţară creează maşinile ucigaşe în locaţii secrete care, de obicei, arată ca nişte ateliere rurale de reparaţii auto. Angajaţii de la startup-uri precum cele conduse de antreprenorul Andrii Denîsenko pot asambla un vehicul terestru fără pilot numit Odyssey în patru zile într-o magazie.
"Ne luptăm cu o ţară uriaşă, iar ei nu au nicio limită de resurse. Înţelegem că nu putem pierde o mulţime de vieţi omeneşti", a declarat Denîsenko, care conduce startup-ul militar UkrPrototyp. "Războiul este matematică", spune el.
Prototipul Odyssey de 800 kg poate călători până la 30 km cu o singură încărcare a unei baterii de mărimea unui mic cooler pentru bere. Acesta acţionează ca o dronă de salvare şi aprovizionare, dar poate fi modificat pentru a transporta o mitralieră grea operată de la distanţă sau pentru a lansa încărcături de deminare.
O a patra ramură a armatei ucrainene - forţele sistemelor fără pilot - s-a alăturat armatei, marinei şi forţelor aeriene în luna mai. "Echipajele de roboţi vor deveni dispozitive logistice, camioane de remorcare, mineri şi genişti, precum şi roboţi autodistructivi", se arată pe o pagină guvernamentală de strângere de fonduri după lansarea forţelor sistemelor fără pilot.
Mîhailo Fedorov, viceprim-ministrul pentru transformare digitală, încurajează cetăţenii să urmeze cursuri online gratuite şi să asambleze drone aeriene la domiciliu. El doreşte ca ucrainenii să producă un milion de aparate de zbor pe an.
Human Rights Watch şi alte grupuri internaţionale pentru drepturile omului solicită interzicerea armelor care exclud luarea deciziilor de către oameni.
UPDATE 7:50 - Rusia anunţă că a preluat controlul localităţii ucrainene Urozhaine, din Doneţk
Ministerul rus al Apărării a anunţat că forţele sale au preluat controlul asupra satului Urozhaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de cuceriri de după capturarea oraşului strategic Avdiivka în februarie, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Bloggeri ucraineni au afirmat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă.
"Ca urmare a unor acţiuni de succes, grupul de forţe "est" a preluat controlul asupra localităţii Urozhaine din regiunea Doneţk... şi desfăşoară operaţiuni de curăţare a zonei şi deminare", a transmis Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Yaly în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1 000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.
Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-un raport de duminică dimineaţă, a precizat doar că Rusia a lansat 18 atacuri asupra Urozhaine şi a altor localităţi din apropiere. Acesta nu a făcut nicio menţiune cu privire la sat într-un raport de după-amiază.
DeepState, un popular blog militar ucrainean, a raportat duminică capturarea Urozhaine, afirmând că forţele ruse au lansat "atacuri în masă în sudul satului".
UPDATE 4:20 -Ministerul Apărării din Belarus a declarat la sfârşitul lunii trecute că îşi consolidează prezenţa la graniţă după un incident de securitate şi ca răspuns la consolidarea trupelor ucrainene, relatează Reuters, preluat de News.ro. Minskul a anunţat că o divizie de sisteme de rachete cu lansare multiplă a fost desfăşurată pentru a testa pregătirea lor de luptă.
Sâmbătă, Lukaşenko a făcut un tur al unei regiuni de frontieră şi a declarat, citat de agenţia oficială de presă BelTA, că serviciile de informaţii din Belarus au stabilit că Ucraina şi-a retras trupele din zonele sensibile. „Aceasta înseamnă că acele trupe (ucrainene) care fuseseră aduse ca întăriri au plecat acum”, a spus Lukaşenko. „Acum nu mai există dificultăţi cu ucrainenii şi sper că nu vor mai exista”, a adăugat el.
UPDATE 2:10 - Şeful informaţiilor militare din Ucraina, Kirilo Budanov, a afirmat sâmbătă că au existat mai multe tentative de asasinare a preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite DPA, potrivit Agerpres.
„Dar aşa cum vedeţi, ele nu au fost reuşite”, a declarat Budanov pentru website-ul de ştiri ucrainean New Voice.
Generalul Budanov nu a precizat dacă el personal sau serviciile de informaţii ucrainene au fost implicate în planurile respective.
El a adăugat că Putin nu mai este un personaj acceptat de întreaga elită rusă, dar că, întrucât se află la putere de peste 20 de ani, ruşilor le este teamă că îl pierd.
Kirilo Budanov a mai spus că, atunci când Vladimir Putin va muri, îşi imaginează că răspunsul va fi similar celui de la moartea dictatorului sovietic Stalin în 1953. Pentru oamenii din Uniunea Sovietică de la acea vreme, ”întreaga lor lume s-a prăbuşit, ei nu ştiau cum vor trăi în continuare”, a explicat Budanov.