Război în Ucraina, ziua 854: Kadîrov cere omorârea familiilor militanților islamici suspectați de atacurile din Daghestan - LIVE TEXT
Ucraina a ajuns în ziua cu numărul 854 de război. Rusia a tras o rachetă balistică asupra unei infrastructuri civile din Odesa miercuri dimineaţă. O clădire administrativă a fost avariată în urma atacului în sectorul industrial al oraşului, a afirmat Kiper, adăugând că nu au existat victime umane. Anterior, săptămâna aceasta, o rachetă lansată de forţele ruse a avariat o facilitate de depozitare din Odesa, rănind trei persoane.
UPDATE 00.00 - Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri că intransigenţa manifestată atât de Rusia, cât şi de Occident, face imposibil de evitat escaladarea războiului din Ucraina, conflict în care niciuna dintre tabere nu este capabilă să o înţeleagă pe cealaltă, scrie agenţia spaniolă de presă EFE.
„Dacă aveţi două părţi şi fiecare consideră din punctul său de vedere că nu ar trebui învinsă, şi niciuna nu vrea să vadă cum vede cealaltă lucrurile, atunci este clar că acest război nu va face decât să escaladeze”, a spus Vucic în faţa presei sârbe, la Bruxelles.
Occidentul, argumentează preşedintele sârb, crede că dacă Rusia câştigă războiul în Ucraina, atunci se va prăbuşi dominaţia economică şi politică occidentală şi de asemenea armata rusă va ataca apoi alte ţări.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că, dacă pierde războiul, Rusia va dispărea ca ţară aşa cum este ea acum, şi în plus liderul de la Kremlin „nu-şi poate permite ca moştenirea sa politică să fie o înfrângere”, a explicat Aleksandar Vucic.
UPDATE 23:00 -Washingtonul se apropie de ridicarea unei interdicții de facto privind detașarea contractorilor militari americani în Ucraina, informează CNN, citând patru oficiali americani anonimi.
Modificarea ar marca o altă schimbare semnificativă în politica administrației Biden privind Ucraina, în timp ce SUA caută modalități de a oferi armatei ucrainene un avantaj în fața Rusiei.
UPDATE 22.00 - Ramzan Kadîrov cere omorârea familiilor militanților islamici suspectați de atacurile din Daghestan: „Îi vom ucide pe toți cei care se află într-o relație de sânge”
Liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, le-a cerut oficialilor din domeniul aplicării legii și din cel al securității să-i ucidă pe membrii familiilor militanților islamici suspectați că au comis în weekend atacurile sângeroase asupra siturilor religioase din republica vecină Daghestan, scrie miercuri portalul Kavkaz.
UPDATE 21.00 - Președintele rus Vladimir Putin a susținut miercuri o convorbire telefonică cu președintele interimar al Iranului, Mohammad Mokhber, a anunțat Kremlinul, relatează Reuters.
Putin și Mokhber au discutat despre „cooperare bilaterală reciproc avantajoasă în toate domeniile cheie”, inclusiv în domeniul energiei și „proiecte de infrastructură la scară largă”.
Gigantul energetic rus Gazprom GAZP.MMa anunțat miercuri mai devreme semnarea unui memorandum cu Compania Națională Iraniană de Gaze (NIGC) pentru a furniza gaze rusești către Iran.
Tribunalului UE a dispus Consiliului UE să elimine sancțiunile împotriva oligarhului rus Dmitri Pumpiansky și a soției sale Galina Pumpyanskaya, după ce acesta a făcut a făcut apel împotriva sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, scrie Kyiv Independent.
Se așteaptă ca Uniunea Europeană să semneze joi un acord de securitate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy, angajându-se că va continua să livreze Kievului arme, pregătire militară și alte ajutoare pentru anii următori, relatează Reuters.Acordul va prezenta angajamentul UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate și apărare – inclusiv livrările de arme, pregătirea militară, cooperarea în industria de apărare și deminarea, potrivit unui proiect văzut de Reuters.
UPDATE 19.00 - Președintele Volodimir Zelenski a semnat o lege care stabilește oficial engleza ca limbă de comunicare internațională în Ucraina, arată site-ul Radei Supreme (Parlamentul ucrainean).
UPDATE 18.00 - Trupele ruse au atacat miercuri orașul Derhachi din regiunea Harkov cu o bombă aeriană ghidată. Nouă persoane au avut de suferit în urma atacului, a anunțat guvernatorul regional ucrainean Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.
Bomba rusească ghidată a avariat mai multecase, provocând un incendiu la o anexă, a precizat poliția din regiunea Harkov.
UPDATE 17.00 - Moscova nu exclude un răspuns militar la atacul cu rachete al Ucrainei care a lovit o plajă din Crimeea cu rachete ATACMS furnizate de SUA, a declarat miercuri ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Reuters, însă responsabili ucraineni au declarat că au fost vizate doar ţinte militare în cursul acestui atac, iar fragmentele căzute pe plajă sunt o consecinţă a activităţii sistemului antiaerian rus.
UPDATE 13:10 - Kremlinul respinge drept ”absurde” mandatele de arestare emise de CPI pe numele lui Gherasimov şi Şoigu
Kremlinul cataloghează miercuri drept ”absurde” mandatele de arestare emise de către Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele şefului Statului Major Valeri Gherasimov şi Serghei Şoigu, ministru al APărării până în mai, cu privire la presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în Ucraina, acuzţaii pe care Moscova le respinge, relatează AFP.
”Noi nu recunoaştem competenţa acestui tribunal”, a declarat presei un purtăor de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
”Noi considerăm (aceste mandate) absurde”, a adăugat el.
Rusia nu face parte dintre statele semnatare ale Satutului de la Roma, care fondează CPI, cu sediul la Haga.
Curtea nu dispune de propria forţă de poliţie pentru a executa mandate de arestare.
Însă aproximativ 124 de state membre sunt, teoretic, obligate să aresteze orice persoană vizată de un mandat de arestare, în cazul înj care aceasta intră pe teritoriul lor.
UPDATE 10:40 - Un atac al Rusiei cu rachetă balistică asupra oraşului-port Odesa, în sudul Ucrainei, a lovit o infrastructură civilă la primele ore ale zilei de miercuri, a declarat guvernatorul regional Oleh Kiper, citat de Reuters şi Ukrainska Pravda.
Odesa a fost o ţintă frecventă a forţelor ruse în cele 28 de luni de invazie, multe dintre acestea vizând facilităţile portuare ale oraşului. Rusia neagă că ar ţinti civili sau infrastructuri civile, potrivit Reuters.
Gruparea de forţe de apărare ucrainene (Pivden/sud) au raportat că invadatorii au atacat regiunile sudice ale ţării în noaptea de marţi spre miercuri, notează Ukrainska pravda.
O primă lovitură cu rachetă lansată de un bombardier al aviaţiei tactice ruse asupra regiunii Mikolaiv a declanşat un amplu incendiu de vegetaţie pe un teren viran. Autorităţile locale asigură că focul a fost stins rapid, fără să provoace victime.
UPDATE 8:30 - Rusia va bloca pe teritoriul său accesul la 81 de instituţii de presă europene
Rusiei îi este "frică de adevăr", a declarat marţi Departamentul de Stat american, reacţionând la anunţul Moscovei că intenţionează să blocheze accesul la 81 de instituţii media europene, inclusiv site-ul AFP. Lista publicată marţi include Der Spiegel din Germania, El Mundo şi El Pais din Spania, televiziunea RAI din Italia şi alte mass-media franceze precum cotidienele Le Monde, Libération şi La Croix, canalele de ştiri LCI şi CNews, precum şi Radio France şi Arte.
"Acesta este încă un semn că guvernul rus reprimă jurnalismul şi se teme că propriul său popor va auzi adevărul despre acţiunile Rusiei", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Această decizie vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova şi europeni, după mai bine de doi ani şi jumătate de ofensivă rusă în Ucraina. Rusia îi acuză pe europeni că sprijină Kievul, în timp ce UE acuză Moscova că destabilizează continentul şi se amestecă în afacerile sale.
"Sunt introduse contramăsuri privind accesul de pe teritoriul rus a mass-media din statele membre ale UE", a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat, acuzând Bruxellesul pentru aceste restricţii.
La jumătatea lunii mai, cele 27 de state membre au convenit să impună sancţiuni împotriva a patru mass-media ruse - Vocea Europei, Ria Novosti, Izvestia şi Rossiiskaia Gazeta - acuzate de Bruxelles că difuzează propagandă pro-Kremlin.
Sancţiunile luate de UE trebuie să includă şi "interzicerea finanţării de către Rusia a mass-media, ONG-urilor şi partidelor politice din UE", a declarat atunci comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Moscova a ameninţat apoi cu represalii împotriva Uniunii Europene, cu care relaţiile sunt deteriorate în contextul conflictului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zakharova, a promis măsuri "foarte dureroase".
UPDATE 6:10 - Şeful Pentagonului şi ministrul rus al apărării au discutat la telefon despre linii deschise de comunicare
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit marţi la telefon cu ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, şi a discutat despre importanţa unor linii deschise de comunicare, a anunţat marţi Pentagonul.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior al Forţelor Aeriene Patrick Ryder, a declarat jurnaliştilor că secretarul american a iniţiat conversaţia şi că aceasta a fost prima convorbire între Austin şi omologul său rus din martie 2023, când ministrul rus al apărării era Serghei Şoigu, transmit Reuters şi EFE.
Belousov, economist de formaţie şi vicepremier în guvernul rus din ianuarie 2020, a preluat Ministerul Apărării la mijlocul lunii mai.
UPDATE 5:20 - Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia a anunțat marți că a predat 90 de prizonieri de război ucraineni pe care îi deținea, în schimbul a 90 de soldați ruși deținuți în Ucraina, transferul fiind realizat în urma medierii Emiratelor Arabe Unite, informează AFP.
„La capătul procesului de negociere, 90 de militari ruși care se aflau în pericol de moarte în captivitate au fost repatriați din teritoriul controlat de regimul de la Kiev”, a afirmat Ministerul rus al Apărării în anunțul difuzat pe Telegram.
„La schimb, 90 de prizonieri de război din cadrul forțele armate ucrainene au fost predați”, a adăugat ministerul rus, precizând totodată că schimbul s-a efectuat sub „medierea umanitară” a Emiratelor Arabe Unite.
Ultimul schimb de amploare între cele două părți datează din februarie, când au fost schimbați câte 100 de prizonieri de fiecare parte, amintește AFP.