Război în Ucraina, ziua 824. Forțele ruse au atacat Ucraina cu 3.200 de bombe aeriene ghidate în această lună - LIVE TEXT

UPDATE 00.00 - Polonia cumpără rachete cu o rază de acțiune de 1.000 km de la Statele Unite

Polonia a anunțat luni că a cumpărat rachete de croazieră în valoare de 677 de milioane de euro din Statele Unite, pentru a-și spori capacitățile de apărare în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei.

UPDATE 23.00 - Bilanțul atacului rusesc din Mykolaiv, în creștere - cel puțin doi morți și cinci răniți

Doi civili au fost uciși și alți cinci au fost răniți în atacul rusesc de luni asupra regiunii Mykolaiv din sudul Ucrainei, au informat serviciile ucrainene de urgență.

„În cursul după-amiezii, în urma unui atac cu rachete asupra (orașului) Snihurivka, un incendiu a izbucnit într-o cafenea, un service auto și o vulcanizare, iar mai multe explozii au avariat o spălătorie auto”, se precizează într-un comunicat al serviciilor de urgență postat pe Telegram.

UPDATE 22:00 - Ucraina are mâinile legate din cauza restricţiilor impuse folosirii pe teritoriul Rusiei a armamentului livrat, susține Jens Stoltenberg. El cere statelor membre NATO să ridice aceste restricţii.

UPDATE 21.00 - Vitaliy Kim, guvernatorul regiunii sudice Mykolaiv (Nikolaev), anunță că două persoane au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit luni o spălătorie auto, potrivit Ukrinform.

„O rachetă rusească a lovit o spălătorie auto în orașul Snihurivka, regiunea Mykolaiv. Două persoane rănite (o fată este în stare gravă)”, a scris Vitaliy Kim pe Telegram.

UPDATE 20.00 - Reacția Moscovei după ce Polonia a anunțat că va restricționa deplasările diplomaților ruși: „Vom lua măsuri ca să regrete foarte mult”

Polonia a decis să impună restricții de călătorie pentru diplomații ruși aflați pe teritoriul său din cauza „implicării” Moscovei într-un „război hibrid”, a anunțat luni ministrul polonez de externe, dar Rusia a promis imediat să ia „măsuri de retorsiune”.

UPDATE 19.00 - Când vor ajunge primii instructori militari francezi în Ucraina

Comandantul-șef al armatei ucrainene a declarat luni că Franța va trimite „în curând” primii instructori militari în Ucraina pentru a instrui trupele din această țară devastată de războiul cu Rusia, potrivit AFP.

„Salut inițiativa Franței de a trimite instructori în Ucraina pentru a instrui militarii ucraineni. Am semnat deja documentele care le vor permite primilor instructori francezi să viziteze centrele noastre de pregătire în viitorul apropiat și să se familiarizeze cu infrastructura și personalul", a scris generalul Oleksandre Sîrski pe Telegram.

UPDATE 18.00 - Polonia va introduce restricții asupra mișcărilor diplomaților ruși pe teritoriul său din cauza implicării Moscovei în ceea ce guvernul de la Varșovia consideră că este un război hibrid purtat împotriva Uniunii Europene, a anunțat luni ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.

UPDATE 17.00 -  Forțele ruse au atacat Ucraina cu aproximativ 3.200 de bombe aeriene ghidate în această lună, a declarat luni Volodimir Zelenski. 

El a adăugat, în cadrul unei conferințe de presă la Madrid, că armata ucraineană nu are suficiente rachete de apărare aeriană pentru a opri Rusia să lanseze mii de bombe pe lună. (Reuters)

UPDATE 16:35 - Spania se angajează să acorde Kievului un ajutor militar în valoare de un miliard de euro

Acordul de securitate semnat luni de Spania şi Ucraina în timpul vizitei oficiale a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid presupune un ajutor militar spaniol în valoare de un miliard de euro, a anunţat prim-ministrul conservator Pedro Sanchez, informează AFP.

Acest acord "include un angajament de ajutor militar pentru 2023 în valoare de un miliard de euro, ce îi va permite Ucrainei să îşi consolideze capacităţile" de apărare în faţa ofensivei ruse, a declarat Sanchez în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean.

"Vom fi alături de Ucraina tot timpul necesar", a adăugat el, precizând că Spania va livra de asemenea Kievului noi tancuri Leopard.

Acest acord de securitate este, potrivit lui Sanchez, al zecelea semnat de Ucraina de la începutul războiului, Kievul parafând deja astfel de acorduri cu Franţa, Germania sau Regatul Unit.

UPDATE 15:50 - Rusia: Cererea de eliberare a generalului Ivan Popov, care denunţase situaţia de pe frontul din Ucraina, a fost respinsă

Un tribunal militar rus a refuzat luni să-l elibereze pe generalul Ivan Popov, fost comandant al armatei a 58-a a Rusiei, arestat sub suspiciunea de fraudă, respingând o cerere pentru plasarea lui în arest la domiciliu, informează Reuters.

În urma rebeliunii din iunie 2023 a mercenarilor din grupul Wagner împotriva conducerii armatei ruse, generalul Popov a susţinut că a fost demis pentru că le-a spus ofiţerilor superiori despre situaţia îngrozitoare în care se aflau soldaţii ruşi pe frontul din Ucraina.

Popov, al cărui nume militar era "Spartacus\" şi care se bucura de popularitate în rândul soldaţilor, s-a aflat la comanda unor unităţi în sudul Ucrainei şi a vorbit public despre numărul mare de soldaţi ruşi căzuţi în primul an al invaziei în Ucraina, din cauza erorilor comandanţilor-şefi ai armatei.

Comitetul de Investigaţie al Rusiei a afirmat că Popov făcea parte dintr-un grup infracţional care ar fi vândut circa 2.000 de tone de articole metalice, în valoare de 130 de milioane de ruble (1,44 milioane de dolari), articole ce erau destinate construirii de fortificaţii în regiunea Zaporojie, a cărei apărare cădea pe atunci în sarcina Armatei a 58-a.

UPDATE 15:00 - Ucrainenii susţin că au reușit să atace cu o dronă un radar al Rusiei aflat la o distanţă de peste 1.800 km

O dronă a serviciului de informaţii al Apărării (GUR) din Ucraina a atacat duminică un radar de detectare a ţintelor cu rază lungă de acţiune "Voronej M", situată în Orsk, în regiunea Orenburg din Federaţia Rusă, la peste 1.800 de kilometri de Ucraina, ceea ce reprezintă un nou record de distanţă, a declarat pentru Ukrainskaia Pravda o sursă din cadrul serviciului condus de Kirilo Budanov.

UPDATE 13:05 -Lituania critică Ungaria pentru blocarea deciziilor UE privind ajutorul militar pentru Ucraina

Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a criticat luni Ungaria pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene pe probleme de afaceri externe, inclusiv ajutorul militar pentru Ucraina, şi a spus că blocul comunitar trebuie să găsească o modalitate de a ocoli vetoul Budapestei, relatează Reuters.

Declaraţiile critice ale lui Landsbergis par să reflecte nemulţumirea în creştere în UE faţă de Ungaria, notează Reuters. Estonia şi Italia şi-au exprimat, de asemenea, nemulţumirea faţă de tactica Budapestei de blocare a deciziilor UE.

"Cred că trebuie să fim transparenţi cu privire la poziţia actuală a Ungariei", le-a declarat Landsbergis jurnaliştilor la sosirea la o reuniune a miniştrilor de externe ai UE la Bruxelles.

"Aproape toate discuţiile noastre, precum şi soluţiile necesare şi deciziile UE sunt blocate doar de o singură ţară. Prin urmare, trebuie să începem să vedem acest lucru ca o abordare sistematică a oricăror eforturi ale (UE) de a avea un rol semnificativ în afacerile externe", a declarat şeful diplomaţiei lituaniene

UPDATE 12:40 - Stoltenberg: Ucraina are mâinile legate dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaţilor

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată "are mâinile legate", informează EFE.

"A sosit momentul să luăm în considerare ridicarea unora dintre restricţiile existente. Vedem că în zona Harkov linia frontului şi graniţa sunt aproape în acelaşi loc, ia Ucraina nu poate ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei", a declarat Stoltenberg în discursul său la Adunarea Parlamentară a Alianţei, reunită la Sofia. "Asta înseamnă că mâinile ucrainenilor sunt legate. Sunt atacaţi de pe teritoriul Rusiei şi nu pot răspunde, deoarece există restricţii cu privire la modul în care pot folosi armele", a adăugat el.

Politicianul norvegian a susţinut că atacarea unor ţinte militare legitime pe teritoriul agresorului face parte din autoapărare.

UPDATE 12:00 - Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere ţărilor occidentale să-i trimită sisteme aeriene pentru că Rusia strânge noi forţe la graniţă.

Acesta spune că la doar 90 de kilometri de Harkov, regiune care s-a aflat în centrul atacurilor ruseşti din ultima vreme, ruşii pregătesc o nouă ofensivă.

Zelenski, cere ţărilor occidentale să-i trimită sisteme aeriene pentru că Rusia strânge noi forţe la graniţă. Acesta spune că la doar 90 de kilometri de Harkov, regiune care s-a aflat în centrul atacurilor ruseşti din ultima vreme, ruşii se pregătesc de o nouă ofensivă. Între timp, însă, Occidentul are păreri împărţite cu privire la permisiunea Ucrainei de a lovi teritoriul rusesc cu armele primite de la statele partenere, relatează Monitorul Apărării.

În timp ce ministrul polonez al afacerilor externe transmite că susţine această iniţiativă, cancelarul german spune că nu „vede niciun motiv pentru a extinde zona de folosire a armelor occidentale, în contextul acestui război”.

UPDATE 9:30 - Spania intenționează să trimită Ucrainei rachete Patriot și tancuri Leopard, ca parte a pachetului militar în valoare de 1,13 miliarde de euro anunțat luna trecută, a relatat luni ziarul El Pais, citând surse neidentificate apropiate de operațiune.

Spania va livra Ucrainei o duzină de rachete antiaeriene Patriot și 19 tancuri Leopard 2A4 second-hand de producție germană și alte arme de producție spaniolă, cum ar fi echipamente antidronă și muniție, a precizat ziarul.

Noul angajament de livrare de armament va fi anunțat luni în timpul vizitei oficiale a președintelui Zelenski la Madrid, unde se va întâlni cu premierul Pedro Sanchez și cu regele Felipe. Valoarea pachetului a fost aprobată luna trecută de guvern, care nu a dat detalii despre armamentul inclus în acesta.

UPDATE 8:50 - Serviciile de informații americane și aliate monitorizează creșterea operațiunilor de sabotaj de nivel scăzut din Europa, despre care spun că fac parte dintr-o campanie rusă de subminare a sprijinului pentru efortul de război al Ucrainei, scrie New York Times.

Operațiunile secrete au fost în mare parte incendii sau tentative de incendiere care au vizat o gamă largă de amplasamente, inclusiv un depozit din Anglia, o fabrică de vopsele din Polonia, case din Letonia și, cel mai ciudat, un magazin Ikea din Lituania. Persoane acuzate că ar fi agenți ruși au fost arestate, de asemenea, sub acuzația de a plănui atacuri asupra bazelor militare americane.

Deși incidentele ar putea părea întâmplătoare, oficialii americani și europeni din domeniul securității spun că acestea fac parte dintr-un efort concertat al Rusiei de a încetini transferurile de arme către Kiev și de a crea aparența unei opoziții europene tot mai mari față de sprijinul acordat Ucrainei. Iar oficialii spun că serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, dirijează această campanie.

Ancheta va analiza acțiunile a aproape 30 de comandanți și oficiali din Brigada 125 și din unitățile sale subordonate și va stabili dacă a existat o legătură de cauzalitate între acțiunile lor și pierderile ucrainene ulterioare.

Rusia a lansat o nouă ofensivă pe 10 mai în nordul regiunii Harkov, concentrându-și eforturile în direcția Lipțki și Vovciansk, așezări aflate la câțiva kilometri la sud de granița dintre Rusia și Ucraina.

Forțele Moscovei au avansat până la 10 kilometri în regiune, dar au fost oprite de prima linie de apărare, a declarat președintele Volodimir Zelenski la 17 mai.

Potrivit anchetei preliminare detaliate în documentul instanței, Brigada 125 și unitățile sale subordonate "nu au organizat în mod corespunzător apărarea pozițiilor de la granița regiunii Harkov" din cauza unei "atitudini neglijente față de serviciul militar".

Ofensiva rusă rezultată "a dus la pierderea de poziții, echipamente militare și personal al unităților", continuă documentul instanței.

Anchetatorii au mai spus că alte poziții au fost "abandonate" de apărătorii ucraineni.

Ancheta va analiza acțiunile a aproape 30 de comandanți și oficiali din Brigada 125 și din unitățile sale subordonate și va stabili dacă a existat o legătură de cauzalitate între acțiunile lor și pierderile ucrainene ulterioare.

Aceasta este considerată o anchetă penală. Documentul nu specifică potențialele sancțiuni sau pedepse în cazul în care se stabilește vinovăția penală.