Presa germană: Cum încearcă propaganda rusă să destabilizeze Europa

Au şi exemple în care maşina de propagandă rusă a fost pusă în mişcare - printre acestea -criza refugiaţilor şi incidentele de la Koln, din noaptea de Revelion.

„Măsuri active”, aşa era cunoscută doctrina KGB în perioada Răzbiului Rece. Aceasta doctrină include dezinformare, propagandă, represiune politică și subversiune. Scopul principal, atunci și acum, să slăbească Occidentul, pentru a crea neînţelegeri între membrii NATO și pentru a submina autoritatea SUA în ochii comunității internaționale, în special în țările în curs de dezvoltare. Potrivit presei germane, sunt tot mai multe dovezi că stabilitatea şi securitatea Europei este pusă la grea încercare de presiunile la care o supune Rusia. Mai exact, propaganda similar celei practicate până la căderea Cortinei de fier.

În sprijinul acestor afirmaţii, jurnaliştii germani vin cu două exemple recente: agresiunea la care au fost supuse peste 500 de femei în noaptea de Revelion, la Koln, şi cazul unei adolescente de cetăţenie rusă care reclamă că a fost violată de refugiaţi, în Germania.

În ambele situaţii, maşinăria de propagandă rusă ar fi funcţionat ca unsă.

Incidentul de la Koln a fost asemănat în presa fidelă Kremlinului cu „Noaptea de Cristal”, cunoscută şi ca „Noaptea sticlei sparte”. E vorba de noaptea de 9 spre 10 noiembrie, 1938, când trupele naziste au atacat, au ucis şi au lăsat fără bunuri şi proprietăţi evrei din Germania şi Austria. Violenţele au durat zile în şir.

Scenariul propagandistic rusesc folosit în cazul Koln a fost repetat şi în cel al adolescentei ruse care reclama un viol. În presa rusă, incidentul a fost numit - „răpirea și violul rusoaicei”, iar despre această întâmplare s-a vorbit intens şi pe larg în presa din Rusia. În ciuda faptului că poliția germană a negat informaţiile, televiziunile ruse au continuat să insiste că autorităţile germane ascund adevărul despre violenţele comise de „refugiații agresivi”.

În același timp, pe 26 ianuarie, la o conferinţa de presă la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Germaniei să nu „muşamalizeze cazul Lisei".

În ambele situaţii, maşinăria de propagandă rusă ar fi funcţionat ca unsă.

Incidentul de la Koln a fost asemănat în presa fidelă Kremlinului cu „Noaptea de Cristal”, cunoscută şi ca „Noaptea sticlei sparte”. E vorba de noaptea de 9 spre 10 noiembrie, 1938, când trupele naziste au atacat, au ucis şi au lăsat fără bunuri şi proprietăţi evrei din Germania şi Austria. Violenţele au durat zile în şir.

Scenariul propagandistic rusesc folosit în cazul Koln a fost repetat şi în cel al adolescentei ruse care reclama un viol. În presa rusă, incidentul a fost numit - „răpirea și violul rusoaicei”, iar despre această întâmplare s-a vorbit intens şi pe larg în presa din Rusia. În ciuda faptului că poliția germană a negat informaţiile, televiziunile ruse au continuat să insiste că autorităţile germane ascund adevărul despre violenţele comise de „refugiații agresivi”.

În același timp, pe 26 ianuarie, la o conferinţa de presă la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Germaniei să nu „muşamalizeze cazul Lisei".

Declaraţia lui Serghei Lavrov a iritat autorităţile germane, iar omologul de la Berlin i-a recomandat să nu „folosească povestea Lisei” pentru propagandă politică.

Potivit jurnaliştilor germani, scopul campaniilor de dezinformare scopul este unul singur - slăbirea guvernării Merkel, iar prin asta - destabilizarea Germaniei. Presa germană solicită serviciilor secrete germane să investigheze varianta.

„Guvernul german ar trebui să solicite BND (Agenţia germană de informaţii externe, n.r.) să investigheze dacă guvernul rus a resuscitat vechile metode ale KGB. În termeni concreţi, trebuie să afle dacă Rusia, prin agenţii ai Serviciilor de Informaţii, influenţează dezbaterea politică din Germania”, potrivit focus.de.

Germania nu este singura supusă presiunii propagandei ruse. În Franţa şi Germania, aceasta a îmbrăcat forma sprijinului pentru formaţiunile de extremă dreaptă, care devin astfel portavocea ideilor Kremlinului. La rândul lor, Statele din Europa de Est au reclamat în repetate rânduri practicile Mosocovei.

Pusă în faţa unei astfel de agresiuni informatice, Uniunea Europeană a creat anul trecut grup de specialiști în comunicare și Relaţii Publice care să lupte cu dezinformarea ruşilor. În mai puţin de un an, a publicat nu mai puţin de 15 rapoarte în care încearcă să contracareze campaniile de dezinformare puse în scenă de Moscova.