MENIU

Premierul turc renunță la funcție, pe fondul conflictului cu președintele Erdogan

Prim-ministrul turc Ahmet Davutoglu a confirmat joi că nu va candida pentru a fi reales la conducerea Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP, islamo-conservator) la congresul convocat pentru 22 mai, deschizând astfel calea pentru înlocuirea sa în fruntea guvernului, în pline divergențe cu președintele Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, DPA și Reuters, citate de Agerpres.

"Nu cred că îmi voi prezenta candidatura", a declarat Ahmet Davutoglu, cu o mină gravă, adresându-se presei în fața sediului AKP, într-un discurs ce a părut unul de adio.

El și-a apărat realizările ca prim-ministru și a afirmat că a menținut intacte partidul și guvernul într-o perioadă turbulentă în Turcia.

Davutoglu a mai spus că nimeni nu ar trebui să fie îngrijorat, pentru că guvernarea "puternică" a AKP va continua.

Fără a candida la propria succesiune, Davutoglu își va pierde automat postul de premier, deoarece cele două funcții sunt legate una de alta, conform statutului AKP.

Decizia înlăturării lui Davutoglu a fost luată la o reuniune specială a conducerii AKP, care s-a desfășurat la Ankara, a doua zi după informațiile apărute în spațiul public despre ruptura dintre premier și președintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit posturilor de televiziune NTV și CNN Turk.

Atunci când a fost ales președinte în august 2014, după trei mandate de prim-ministru, Erdogan l-a desemnat ca succesor pe Ahmet Davutoglu, fost șef al diplomației, făcând, după opinia multora, un pariu al docilității, notează AFP, citată de Agerpres.

Dar universitarul de formație și-a croit puțin câte puțin un loc pe scena politică turcă, fiind când orator pasionat, când negociator al acordului cu Bruxellesul privind stoparea migrației care ar putea aduce Turciei o scutire de vize istorică pentru cetățenii săi.

Săptămâna trecută, instanța conducătoare a Partidului justiției și dezvoltării (AKP) i-a retras lui Davutoglu, președintele său, puterea de a numi responsabilii partidului în provincii și districte. Decizia a fost percepută ca o primă lovitură din cadrul unei campanii menite să-i submineze autoritatea, relatează AFP.

Dacă Ahmet Davutoglu conduce oficial AKP, Recep Tayyip Erdogan, care în calitate de șef al statului este "deasupra" activității de partid, are numeroși apropiați în sânul formațiunii politice pe care a fondat-o în 2001.

"Există un potențial pentru înfruntări și acestea deja au început", a declarat pentru AFP Ilter Turan, profesor de științe politice la Universitatea Bilgi din Istanbul. "Evident, este vorba despre oameni politici ambițioși, există deci suficiente motive pentru a gândi că există o importantă luptă pentru putere în partidul conducător", a spus el.

Succesorii potențiali ai lui Davutoglu sunt numeroși, dar nouă nume sunt vehiculate regulat de către presă: Binali Yildirim, vechi colaborator al lui Erdogan și actual ministru al transporturilor, și Berat Albayrak, ministru al energiei și ginere al șefului statului.

Decizia de a limita puterea lui Davutoglu de numire a responsabililor locali, luată la 29 aprilie de comitetul executiv (MKYK) al AKP, marchează, în opinia a numeroși observatori, un moment de cotitură în istoria acestui partid care se mândrește cu unitatea sa de la sosirea la putere în 2002.

"AKP mai degrabă a reușit să nu lase dezacordurile interne să degenereze în lupte pentru putere", a subliniat profesorul Turan, care a reamintit că Turcia are o lungă istorie de conflicte între șeful statului și prim-ministru de la președinția lui Turgut Ozal în 1989.

O destabilizare a AKP, partid care conduce țara fără aliați din 2002, ar putea avea ample repercusiuni în condițiile în care Turcia traversează mai multe crize de amploare — amenințarea jihadistă, reluarea conflictului kurd, războiul din Siria, afluxul de refugiați.

"Evoluțiile din cadrul AKP afectează îndeaproape viitorul țării", subliniază în cotidianul Hürriyet, Abdulkadir Selvi, fin cunoscător al partidului islamo-conservator.

Responsabilii turci au dezmințit până acum că ar exista vreo tensiune între Erdogan și Davutoglu. Purtătorul de cuvânt al AKP, Omer Celik, a negat orice "criză", afirmând că decizia MKYK nu este decât o măsură "tehnică" pentru care șeful guvernului și-a dat acordul.

De la alegerea sa în fruntea statului în august 2014, Erdogan nu-și ascunde ambiția de a modifica Constituția pentru a institui un regim prezidențial, un proiect susținut public de Davutoglu, care nu pare totuși să se grăbească să-l transforme în realitate, comentează AFP.

Reacționând marți în premieră la afirmațiile că ar exista tensiuni între cei doi oameni politici, Davutoglu a spus: "Puțin contează discordia pe care încearcă unii să o semene, puțin contează ce scriu unii, nu mă tem decât de Allah".

Președintele urmează să-l primească miercuri pe șeful guvernului, o întâlnire săptămânală care de obicei avea loc joi. "Această întâlnire va fi critică", a scris miercuri Abdulkadir Selvi în Hürriyet. "Ori dificultățile care pot duce la apariția de probleme între președinte și prim-ministru vor fi eradicate și va fi stabilită o relație bazată pe încredere, ori se va face ceea ce este necesar".

Apropiat al lui Erdogan, șeful parlamentului, Ismail Kahraman, a afirmat recent că "o mașină care are doi șoferi nu poate rula fără a face accident; va face inevitabil accident".

Mai multe articole despre:
Turcia Recep Tayyip Erdogan AKP Ahmet Davutoglu