Polonia înregistrează deflaţie pentru prima oară în istoria post-comunistă
Polonia a înregistrat deflaţie în luna iulie, pentru prima oară în istoria post-comunistă a ţării, riscul unei scăderi pe termen mai lung a preţurilor fiind amplificat de interzicerea de către Rusia a importurilor de alimente din Uniunea Europeană şi Statele Unite, potrivit Mediafax.
Preţurile de consum din Polonia au scăzut cu 0,2% în luna iulie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o creştere de 0,3% înregistrată în iunie, potrivit datelor publicate miercuri de institutul de statistică al acestei ţări. Preţurile au scăzut cu 0,2% şi faţă de luna iunie. Datele corespund cu estimările analiştilor, transmite Bloomberg.
Institutul de statistică menţionează că este pentru prima oară în ultimii 32 de ani când Polonia înregistrază un declin anual al preţurilor.
Membrii consiliului de politică monetară al băncii centrale poloneze au anticipat luna trecută că în trimestrul al treilea va avea loc un proces de scădere a preţurilor, dar ei considerau atunci că un declin temporar nu va justifica reducerea dobânzii de politică monetară.
Între timp, riscul producerii unei deflaţii pe termen mai lung a fost amplificat de interzicerea de către Rusia mai întâi a importurilor de fructe şi legume din Polonia, iar apoi a altor produse alimentare din Uniunea Europeană.
"Riscul reducerii dobânzilor a crescut în ultimele săptămâni. Escaladarea războiului comercial va prelungi deflaţia din Polonia până la sfârşitul acestui an", a declarat Piotr Kalisz, analist la Bank Handlowy, divizie a Citigroup, la Varşovia.
Potrivit estimărilor băncii centrale, inflaţia va atinge ţinta de 2,5% a instituţiei abia la sfârşitul lui 2016, în condiţiile în care creşterea economică încetineşte. Inflaţia se află sub nivelul ţintit de banca centrală din decembrie 2012.
În primul trimestru, Polonia a înregistrat o creştere economică de 3,4%, cea mai rapidă din ultimii doi ani, iar pentru trimestrul al doilea este prognozat un avans de 3,2%.
Analistul de la Citigroup consideră că presiunile asupra reprezentanţilor băncii centrale se vor amplifica dacă creşterea PIB va încetini sub 3%.