NORI NEGRI în Spania. Ce urmează după ziua neagră a referendumului pentru independența Cataloniei
Indiferent de rezultatul referendumului de duminică din Catalonia, șansele pentru independența provinciei, pe termen scurt, tind spre zero. E cert însă că în urma violențelor din ziua votului, separatiștii au obținut o răsunătoare victorie simbolică. Sarcina neinspiratului premier Mariano Rajoy, șeful unui guvern minoritar care trebuie să detensioneze situația și să găsească un răspuns la doleanța catalanilor, pare acum imposibilă.
Premierul Mariano Rajoy a ieșit la rampă după ziua neagră a Spaniei cu declarații bătăioase, în care a constatat nulitatea referendumului și i-a atacat pe liderii separatiști din Catalonia. Nu este un început bun pentru omul care are sarcina de a detensiona situația din Spania, de a câștiga cumva încrederea catalanilor și de a găsi o soluție la dorința lor de independență.
Rajoy este prins între ciocan și nicovală. Ca premier, trebuie să păstreze ordinea constituțională și integritatea Spaniei. Dacă este prea intransigent însă, riscă să piardă susținerea forțelor politice de la Madrid care, indiferent de orientarea politică, au avut, asemenea guvernului, o poziție unionistă.
Lucrurile sunt complicate de faptul că Rajoy conduce un guvern minoritar, după două seturi de alegeri neconcludente, care ar putea să se destrame oricând, dacă celelalte partide din coaliție decid să profite de criza politică. Se află, deci, într-o situație fragilă.
Referendumul de duminică și reacția violentă a poliției spaniole împotriva votanților au polarizat societatea și au alimentat tensiunile deja existente dintre regiune și Madrid.
Sondajele de până acum au arătat că majoritatea catalanilor nu susțin secesiunea. Politicienii separatiști catalani, o alianță de grupări din tot spectrul politic, au marșat însă pe organizarea votului în ciuda opoziției Madridului, știind că vor avea de câștigat. Pe bună dreptate. Mai toți catalanii susțineau desfășurarea liberă a referendumului, lucru pe care Madridul a ales să îl ignore.
Efectul poate fi lesne intuit. Susținerea pentru separarea de o țară ale cărei autorități reprimă dreptul liber la vot și folosesc violența împotriva cetățenilor este mult mai ușor de justificat.
Ce urmează acum? E clar că guvernul spaniol nu va recunoaște rezultatul votului. Guvernul catalan ar putea declara unilateral independența, unii miniștri au afirmat deja acest lucru. Dacă acest lucru se întâmplă, Madridul ar putea fi nevoit să preia controlul asupra regiunii, folosind un articol din Constituție puțin cunoscut - art 155.
Urmările unor astfel de mișcări nu pot fi prevăzute acum.
O serie de demisii, poate chiar cea a premierului Rajoy, ar putea oferi o supapă pentru tensiunile create, dar șeful guvernului nu dă semne că și-ar dori asta.
O altă variantă ar fi cea a unei negocieri pentru detensionarea situației. O negociere care ar putea duce la oferirea unei autonomii extinse pentru Catalonia.
După scenele cu polițiștii spanioli care loveau bătrâni, femei și tineri fără discriminare, pentru simplul fapt că doreau să voteze, o astfel de ofertă ar putea însă să fie mult prea puțin.