Mutarea neașteptată a lui Putin după eșecul războiului-fulger - PLANUL B
După ce strategia „atacului fulgerător” asupra Ucrainei a eşuat, Rusia a trecut la un război mult mai violent, care presupune atacuri asupra civililor cu o componentă psihologică: aceea de a înspăimânta şi demoraliza populaţia.
Expertul militar în intelligence Ionuţ Şutea explică, pentru adevarul.ro, posibilele evoluţii ale situaţiei militare din Ucraina.
"După cum ne-am aşteptat, invazia rusească a devenit mai violentă şi brutală ca urmare a eşecului de a executa un război blitzkrieg pentru a cuceri Kievul cât mai rapid şi a instala un regim pro-rus. Putem spune că ruşii încep să se adapteze tempoului dictat de ucraineni, respectiv replierea pe operaţii de învăluire şi avansări mărunte, renunţarea, în mare, la atacuri-fulger cu scopul de a penetra obiectivele cheie şi, probabil cel mai important, avansarea logisticii spre linia frontului chiar dacă acest lucru înseamnă încetinirea operaţiilor ofensive. Cea mai vizibilă consecinţă a acestei adaptări e că ruşii recurg la tacticile de casă, adică asediul oraşelor. Aceste asedii, ştim din războaiele din Groznîi şi Siria, sunt de regulă foarte brutale şi îndelungate, iar cei ce plătesc cel mai mult sunt civilii. Ruşii încep să opereze cu reguli de angajament mai relaxate, adică pot să deschidă focul spre orice obiectiv, fără restricţii, şi folosesc artileria grea la scară largă. De asemenea, ca parte din tactica lor de asediere, ruşii ţintesc infrastructură civilă, şi nu doar militară. Pentru că un asediu urmăreşte slăbirea inamicului până la predare sau inabilitatea de a susţine războiului, acest lucru cere tăierea lucrurilor esenţiale pentru care oraşul asediat să supravieţuiască: apa, curentul, gazul, mâncarea şi serviciile medicale. Apoi, există un strat psihologic, unde atacurile devin aproape teroriste, unde ţintele civile sunt atacate pentru a înspăimânta şi demoraliza populaţia", a spus Ionuț Șutea.
"Cu toate acestea, ucrainenii rezistă. Forţele ucrainene reuşesc să prevină înconjurarea oraşelor în majoritatea cazurilor, să întrerupă liniile de aprovizionare ruseşti prin ambuscade şi atacuri cu dronă, iar în câteva cazuri să lanseze câte o contraofensivă. Ruşii plătesc aprig pentru fiecare acţiune ofensivă sau de susţinere pe care o execută, până în punctul în care au nevoie de un repaus operaţional sau o regândire continuă a planului de asalt - iar acum par în pană în idei", a mai spus acesta.