Moldova, mai aproape de Rusia. Ce urmează pentru proeuropenii de la Chișinău
Reținerea fostului premier Vlad Filat mai dă o lovitură alianței proeuropene de la Chișinău, aflată și-așa într-o cădere liberă în încrederea populației. O eventuală prăbușire a coaliției de guvernare și o declanșare a alegerilor anticipate ar însemna, cel puțin potrivit sondajelor, venirea la putere a partidelor considerate proruse.
Fostul premier proeuropean Vlad Filat, lider al PLDM, unul dintre partidele aflate la guvernare, a fost reținut, joi, de procurorii din Republica Moldova pentru coruție.
Dincolo de vinovăția sau nevinovăția lui Filat - care va fi stabilită în instanță - reținerea lui reprezintă o lovitură pentru blocul proeuropean, care a guvernat în ultimii ani țara. Coaliția proeuropeană a făcut pași spre Europa și a deschis granițele UE pentru cetățenii moldoveni, dar a dezamăgit prin lipsa de reforme și prin scandalurile de corupție.
Filat l-a acuzat joi în mod explicit pe partenerul său de guvernare, fost aliat apropiat, oligarhul Vlad Plahotniuc, că i-a orchestrat reținerea.
"Mă adresez către cei care-l servesc pe Plahotniuc: CNA, PG, presa: pentru mine lucrul aceste contează mult, dar mai puţin pentru fiacare dintre voi – atât timp cât Plahotniuc va mai fi prezent în viaţa publică, ţara asta nu are viitor", a spus Filat.
Destrămarea alianței?
Plahotniuc s-a suspendat joi din PD, partidul care alături de PLDM-ul lui Filat și de liberalii lui Mihai Ghimpu formează alianța proeuropeană. Această decizie nu rezolvă, evident, nimic. O consecință a reținerii lui Filat ar putea fi chiar destrămarea alianței, prin urmare.
O eventuală declanșare a alegerilor anticipate ar aduce însă la putere partidele proruse.
Conform rezultatelor unui sondaj realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS Axa la finalul lunii septembrie, Partidul Nostru (prorus, de stânga), al controversatului primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, este creditat cu cele mai multe opțiuni de vot — 22,8% — el fiind urmat de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care militează la fel ca Usatîi pentru strângerea relațiilor cu Rusia, cu 20,8 % din opțiuni.
Urmează la o distanță apreciabilă Partidul Popular European al fostului premier proeuropean Iurie Leancă și Partidul Comuniștilor, cu câte 9,9% din opțiunile de vot; Partidul Liberal, cu 9,3%, Partidul Liberal Democrat — 7,3%; Platforma civică 'Demnitate și Adevăr' — 7% și Partidul Democrat—6,9%.
Usatîi este de altfel principalul agitator al manifestațiilor antiguvernamentale de la Chișinău - tabăra prorusă - manifestații care au urmat celor organizate de Platforma Demnitate și Adevăr.
Care este soluția?
O spune comentatorul moldovean Vitalie Ciobanu, într-un comentariu publicat de site-ul Europalibera.org: "Nu atât organizarea unor noi alegeri este soluția – un scrutin anticipat cel mai probabil ar aburca la putere, așa cum o arată și sondajele, partide pro-estice, antieuropene –, ci reformarea instituțiilor statului, scoaterea lor de sub tutela politică".
Ciobanu o citează pe Maia Sandu, fosta candidată la funcția de premier,care a declarat într-un recent interviu pentru Deutsche Welle: „Atâta timp cât instituțiile sunt slabe, există pericolul ca alți oligarhi să încerce să și le subordoneze în viitor. Este important ca în momentul în care se schimbă puterea să se insiste de la bun început pe reforme instituționale serioase, pe promovarea în funcții a persoanelor profesioniste și integre și să se facă investiții considerabile în consolidarea independenței și capacității acestor instituții. Până atunci, exercitarea presiunii publice pentru înlocuirea conducerii acestor instituții controlate politic oferă o mică șansă de a „infiltra” în sistemul corupt oameni care ar pregăti demolarea acestuia.