Miza BREXIT-ului pentru România. Summit crucial pentru viitorul UE. Cameron vrea un acord credibil
Uniunea Europeană este din nou pusă la încercare de o criză severă: posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pentru ca ţara să nu părăsească blocul comunitar, premierul David Cameron cere o serie de reforme. Cea mai importantă, şi care vizează direct România, este legată de stoparea temporară a ajutoarelor sociale pentru imigranţii veniţi din alte state europene. Liderii de la Bucureşti acceptă condiţia, dar alte patru state est-europene o resping. Negocierile vor fi tranşate joi și vineri, la summit-ul de la Bruxelles, unde România este reprezentată de preşedintele Iohannis.
UPDATE 22.30 Prim-ministrul britanic David Cameron a pledat joi, în fața omologilor săi europeni la summitul de la Bruxelles, în favoarea "unui acord credibil" pentru britanici, care să rezolve "pentru o generație" problema relațiilor dintre țara sa și UE, notează AFP, scrie Agerpres.
"Avem nevoie de un acord credibil pentru poporul britanic și, prin urmare, există un număr de domenii asupra cărora trebuie să facem progrese în această seară", a explicat Cameron în fața reporterilor, după un prim schimb de vederi între cei 28 de lideri din UE asupra reformelor cerute de Londra pentru a evita ieșirea din Uniunea Europeană ("Brexit").
El a estimat că problema locului Marii Britanii în Europa este dezbătută de "prea mult timp" și că summitul european care s-a deschis joi și urmează să se încheie vineri oferă "oportunitatea de a rezolva problema pentru o generație".
UPDATE 19.20 Președintele francez François Hollande a estimat joi, la sosirea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că este posibil un acord pentru evitarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar a subliniat că acesta 'nu trebuie să împiedice Europa să avanseze', informează AFP.
'Doresc ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, dar mai presus de toate vreau ca Europa să poată avansa și să poată fi mai puternică, și nimeni, niciun șef de guvern, niciun șef de stat nu poate împiedica acest lucru. Europa nu poate fi împiedicată să avanseze', a declarat Hollande, potrivit Agerpres.
În opinia sa, un acord privind evitarea ieșirii Marii Britanii din forul comunitar este posibil întrucât este necesar.
Marea Britanie trebuie să rămână în Uniunea Europeană, nicio țară nu trebuie să aibă drept de veto și nicio țară nu trebuie să se sustragă regulilor comune sau autorităților comune — a avertizat șeful statului francez.
UPDATE 17.10 Premierul britanic David Cameron a avertizat joi, la sosirea sa la Bruxelles la un important summit european consacrat chestiunii 'Brexitului', că nu va accepta un acord 'care nu răspunde nevoilor' Marii Britanii, relatează AFP și DPA.
'Va fi dificil. Mă voi lupta pentru Marea Britanie. Dacă putem obține un acord bun, atunci voi accepta. Dar nu voi accepta un acord care nu răspunde nevoilor noastre', le-a spus ziariștilor Cameron, subliniind că negocierile s-ar putea prelungi.
'Cred că este mult mai important să facem acest lucru bine, decât să ne grăbim. Dar cu bunăvoință și determinare, putem obține mai mult pentru Marea Britanie', a mai spus liderul conservator britanic.
UPDATE Britanicii vor vota, cel mai probabil în iunie, într-un referendum pentru rămânerea sau ieşirea din Uniunea Europeană. Dezbaterea a divizat clasa politică, dar şi societatea britanică. Iar Casa Regală de la Londra a intervenit în premieră şi s-a pronunţat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Premierul David Cameron le-a promis liderilor europeni că va face campanie în favoarea păstrării ţării sale în UE. Însă cere, la schimb, o serie de reforme, la capitolele guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi libera circulaţie a forţei de muncă şi beneficiile sociale.
Cu privire la ultima propunere, Bruxelles-ul a venit cu o contraofertă. O aşa-numită „frână de urgenţă". Cu ajutorul ei, Londra poate anula ajutoarele sociale pe o perioadă de patru ani pentru muncitorii migranţi din alte ţări europene. Instrumentul poate fi folosit când britanicii consideră că există încălcări şi abuzuri repetate sau dacă serviciile publice sunt suprasolicitate.
Est-europenii sunt vizaţi direct de această propunere, deoarece sute de mii de români, polonezi sau cehi au plecat la muncă în Marea Britanie. Deşi la început părea inflexibilă, România acceptă acum pretenţiile Londrei.
Mai greu de convins sunt statele grupului de la Vişegrad: Slovacia, Ungaria, Cehia şi Polonia. Însă ultima ar putea ceda, într-un final, dacă Londra îi oferă la schimb sprijin militar.
Un eventual "Brexit" şi migraţia sunt temele principale ale summit-ului european, considerat crucial pentru viitorul Uniunii Europene.
Patru state spun "Nu" Marii Britanii
Fostul premier polonez Donald Tusk, preşedintele Uniunii Europene, însărcinat să medieze un acord pe tema renegocierii relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE), a anunţat că şefii de stat şi de guverne vor trebui să depună un "efort suplimentar" în vederea ajungerii la un acord în acest sens, notează Mediafax.
El a făcut acest anunţ după ce Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria au ajuns marţi la o poziţie comună, prin care resping propunerile vizând limitarea ajutoarelor destinate copiilor muncitorilor migranţi originari din Europa de Est - un punct-cheie în campania lui Cameron.
"Problema accesului la prestaţii sociale continuă să se afle printre cele mai sensibile", a declarat Tusk în cadrul unei întâlniri cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a prezidat un minisummit, luni, la Praga, al celor patru ţări din cadrul Grupului V4 (sau de la Vişegrad).
"Poziţia (membrilor Grupului) V4 este foarte clară. În acest sens, nu am nicio îndoială: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un acord", a subliniat preşedintele UE.
România, de acord, cu unele condiții
Propunerea lui David Cameron, negociată cu președintele Consiliului European Donald Tusk, vizează o întârziere cu patru ani a beneficiilor sociale pentru lucrătorii europeni (inclusiv români), din momentul în care aceștia se angajează în Marea Britanie, notează BBC.
Această întârziere ar trebuie să fie graduală și mai trebuie să fie aprobată de celelalte state membre.
Dacian Cioloș a dat semn că este de acord cu propunerea privind limitarea drepturilor lucrătorilor, asta în condițiile în care o mare parte dintre migranții comunitari din Marea Britanie vin chiar din România.
"Considerăm că propunerea Comisiei este un bun punct de pornire pentru a rezolva acele chestiuni privind drepturile sociale ale lucrătorilor. Sunt câteva lucruri pe care România le vrea precizate și, cu siguranță, în cursul reuniunii Consiliului, aceste lucruri vor fi precizate, legat de modul în care ar urma să se aplice acel mecanism de salvgardare. Pe noi ne interesează să fie clar aplicat în situații excepționale, care să fie identificate pe baza unor analize foarte obiective, să fie aplicat pe termen cât mai scurt. La fel, celălalt subiect legat de alocațiile pentru copii. Și acolo, noi ne dorim ca acest mecanism să fie aplicat doar de acum înainte, să se aplice la cei care urmează să vină la muncă de acum înainte. Sunt câteva lucruri care vor fi discutate la Consiliu", a precizat Cioloș într-o conferință de presă comună cu președintele Comisie Europene, Jean Claude Juncker.
Un acord condiționat a fost exprimat ulterior și de Iohannis. "Am subliniat ca pentru Romania este important, in primul rand, ca mecanismul de salvgardare sa fie nediscriminatoriu, sa aiba un caracter exceptional si cat mai limitat in timp", a afirmat președintele Klaus Iohannis după o întâlnire la Palatul Cotroceni cu presedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Londra vrea mai puțină UE
Chestiunea beneficiilor sociale este doar una dintre cele vizate de planul de reformă al lui David Cameron.
Londra mai solicită renunțarea la obligativitatea adoptării monedei euro de către toate statele UE, cerere motivată de dorința ca City-ul londonez să nu se supună unor reguli europene, și repatrierea către statele naționale a unor atribuții transferate instituțiilor europene, potrivit Agerpres.
Conform unui text revizuit al preacordului consultat de agenția Reuters, la propunerea inițială a lui Tusk s-a adăugat o mențiune privind angajamentul Marii Britanii de a respecta regulile europene din sectorul bancar, mențiune introdusă pentru a atenua temerile Franței privind avantajul competitiv pe care l-ar putea dobândi City-ul londonez în urma deconectării acestuia de la regulile europene.
Cât despre solicitarea generală a Londrei de a se renunța la abordarea federalistă de adâncire continuă a integrării europene, conform acelorași surse în noul text a fost introdus un pasaj în care se face referire la faptul că, în pofida rezervelor britanice, statele UE susțin această adâncire a integrării și că principiul adoptării monedei euro rămâne valabil.