Ministrul moldovean de Externe cere scuze pentru ”gafa” de exprimare privind războiul transnistrean
Noul ministru de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, și-a cerut scuze după ce a folosit sintagma ”război civil” pentru a descrie războiul moldo-rus de pe Nistru din 1992.
”În cursul zilei de ieri, la București, am folosit o sintagmă nereușită atunci când m-am referit la conflictul transnistrean. Folosirea acestei sintagme a fost o gafă, o gafă pe care o regret și sper să depășim acest moment de neînțelegere în comunicarea mea publică.
În același timp cred că este foarte important să privim și în viitor, acolo unde avem o agendă europeană foarte încărcată.
Vreau să vă asigur că în pofida acestei gafe regretabile lucrul meu se va concentra în continuare cu prioritate pe deblocarea relațiilor externe ale Republicii Moldova, intensificarea cooperării cu România, cu Ucraina și cu Uniunea Europeană pentru că doar așa țara noastră va reuși să depășească această fază de criză poilitică și economică în care am fost aruncați în ultimii ani”, a scris Nicu Popescu pe Facebook.
Precizarea a venit după o serie de critici formulate la Chișinău pe tema exprimării sale.
Popescu a catalogat războiul de la Nistru care a avut loc din 1992 drept un război civil, asta în timp ce pe teritoriul regiunii transnistrene încă staționează trupele ruse, trupe care au au avut un rol decisiv în războiul de acum 27 de ani.
Declarația a fost făcută de Popescu în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său de la București Teodor Meleșcanu.
„Un alt subiect este federalizarea R. Moldova. Vreau să vă asigur că acest subiect nu este pe agenda guvernului R. Moldova. Guvernul de la Chișinău are drept scop să ușureze viața cetățenilor noștri, care în virtutea unui război civil din '92, trăiesc în regiunea transnitreană. Vom încerca să simplificăm viața acestor cetățeni prin accesul la documente, prin acordarea de cetățenii, prin diplome. Deci nu se pune problema federalizării pentru că nu exiastă nici majoritatea parlamentară potrivită dar și circa 80% din cetățeni nu-și doresc acest lucru. Trebuie să fi foarte vigilenți cum evoluează discuțiile noastre atât cu partenrii externi cât și cu autoritățile din regiunea tranistreană”, a declarat Popescu.