Masacrul de la Srebreniţa. Genocidul atroce în care 8 000 de musulmani au pierit
Bosnia marchează în acest an, 21 de ani de la masacrarea a aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebreniţa, un carnagiu catalogat drept genocid de către justiţia internaţională, dar care provoacă, în pofida acestui verdict, dezbateri controversate, relatează AFP în pagina electronică, potrivit Mediafax.
Până în prezent 6.241 de victime, găsite şi identificate, au fost înmormântate la memorialul din Srebreniţa, în estul Bosniei, iar alte 230 în alte cimitire.
În iulie 1995, în timp ce regiunea era declarată "zonă protejată" de către ONU, aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi la Srebreniţa de către forţe sârbe bosniece în cel mai atroce carnagiu care avea loc în Europa de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial.
Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morţi şi aproximativ două milioane de refugiaţi, reprezentând aproape jumătate din populaţia de la vremea respectivă
Numeroşi reprezentanţi străini, printre care şi preşedintele Statele Unite din perioada respectivă Bill Clinton - a cărui administraţie a fost arhitecta Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt conflictului bosniac -, urmează să fie prezenţi la Srebreniţa. Clinton a participat, de asemenea, la marcarea a 10 ani de la masacru.
După 20 de ani de la masacrul de la Srebreniţa, Bosnia, una dintre ţările cele mai sărace din Europa, este blocată de disensiuni şi rămâne în urma candidaţilor la aderarea la Uniunea Europeană (UE).
După o perioadă de construire a unui stat viabil - cu forcepsul şi sub presiunea comunităţii internaţionale - pe ruinele unui conflict sângeros, Bosnia nu a găsit o formulă prin care să-şi unească poporul.
Musulmanii (40%), sârbii (30%, creştini ortodocşi) şi croaţii (10%, creştini catolici), principalele comunităţi din această ţară cu 3,8 milioane de locuitori, se privesc în continuare cu neîncredere.