MENIU

Maia Sandu îl poate învinge pe Dodon în turul 2! Sfaturile de care ar trebui să ţină seama Sandu

<p>Maia Sandu</p>

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-a încheiat cu un scor favorabil socialistului pro-rus, Igor Dodon, pentru care au votat 48,26% din alegători (670.831 voturi). Pro-europeana Maia Sandu, a fost votată de 38,42% dintre alegătorii care s-au prezentat la vot (522.639 voturi). Maia Sandu are nevoie de tot sprijinul posibil pentru a atrage electoratul nehotărât în turul 2 al alegerilor.

Doar 2% i-ar mai fi trebuit rusului Igor Dodon să câştige alegerile din primul tur. Din fericire, nu toţi votanţii Partidului Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, au votat cu Dodon. Unii dintre ei chiar s-au reorientat către Maia Sandu după ce Marian Lupu, candidatul lui Plahotniuc, s-a retras din cursă pentru a o sprijini, declarativ, pe Maia Sandu. A fost o retragere calculată pentru a-i aduce voturi în plus lui Igor Dodon, ceea ce s-a şi întâmplat. Cel puţin 25% din voturile lui Dodon provin de la votanţii lui Marian Lupu, scrie Adevărul.ro.

Prima impresie după numărătoarea voturilor este că Igor Dodon va câştiga turul al doilea, deoarece toată lumea este sigură că voturile lui Dumitru Ciubaşenco, candidatul partidului condus de Renato Usatâi (5,98%, adică 82.346 voturi) vor fi redirecţionate către acesta, votanţii fiind din bazinul electoral prorus. Un astfel de calcul simplu i-ar aduce un avantaj clar lui Igor Dodon.

Există însă o necunoscută în aceste alegeri: electoratul indecis, care nu a ieşit la vot în 30 Octombrie. Pe acest electorat nehotărât se va da lupta în următoarele zile. Misiunea principală a Maiei Sandu este să convingă acest electorat să vină să o voteze pe 13 Noiembrie.

Electoratul lui Igor Dodon este format în principal de populaţia în vârstă, majoritar peste 56 de ani, care a trăit în epoca sovietică, pe care o consideră perioada de glorie a vieţii lor. Pensia mică şi vicisitudinile inerente ale unei economii de tranziţie către economia de piaţă, cu corupţie, şomaj şi inflaţie, îi aruncă în bazinul electoral al nostalgicilor epocii sovietice, aceiaşi care în anii trecuţi i-au votat pe comunişti. Acum speranţa lor se îndreaptă spre rusul Igor Dodon, în care văd întruchiparea bunăstării economice din perioada sovietică. Promisiunea acestuia de a integra Moldova în CSI apare ca o speranţă a revenirii la vremurile ”prospere” din anii 1970-1980. Această categorie de populaţie vârstnică este în mare parte pierdută pentru Maia Sandu.

O mare parte a populaţiei de vârstă medie, între 25 şi 40 de ani, respectiv 41-55 ani, se află peste hotare la muncă, fie în Uniunea Europeană, fie în Rusia. Cifra neoficială vehiculată este în jur de 800.000. În cazul în care această cifră este reală, nu sunt foarte mulţi cei care mai pot fi atraşi să voteze în 13 Octombrie 2016, cel mult femeile care au rămas acasă cu pruncii şi gospodăria

Bazinul electoral care poate schimba rezultatul celui de-al doilea scrutin în favoarea Maiei Sandu este populaţia tânără, între 18-25 de ani, din care s-au prezentat la vot circa 34%. Majoritatea lor sunt încă la studii, doar o parte sunt plecaţi peste hotare, fie la studii, fie la muncă. Aceşti tineri au crescut în perioada post-sovietică. Sunt şi ei nemulţumiţi de criza economică, de corupţie, de şomaj, de lipsa unei perspective. Însă aceşti tineri mai au speranţa că se poate face schimbarea şi că este loc de mai bine. Sunt acei tineri care au ieşit în stradă împotriva regimului comunist al lui Voronin. Sunt acei tineri care au ieşit în stradă să ceară Istoria Românilor şi Limba Română în şcoală, nu Limba Moldovenească şi Istoria Moldovei! Sunt tineri care mai au spirit civic, tineri care se pot implica şi pot fi mobilizaţi să voteze.

Pentru a-i atrage pe aceşti tineri să o voteze, Maia Sandu trebuie să îşi adapteze discursul electoral la nevoile şi aspiraţiile lor, adică la construirea unui viitor în Republica Moldova. Maia Sandu poate fi un model pentru aceşti tineri – are studii peste hotare, a fost funcţionar la Banca Mondială şi apoi politician integru, neatins de plaga corupţiei din Republica Moldova. Aceşti tineri mai pot fi mobilizaţi emoţional, depinde de claritatea şi fermitatea discursului Maiei Sandu.

Maia Sandu poate lua şi câteva procente din electoratul rus al lui Igor Dodon. În perioada în care a fost ministru al Educaţiei, a acordat importanţă şcolilor ruseşti, care poate fi exploatat ca un mesaj electoral despre şansele comunităţii ruse în spaţiul european, în care se respectă drepturile minorităţilor. O vizită electorală în mijlocul comunităţilor ruse sau filo-ruse ar fi binevenită.

În bazinul electoral al Maiei Sandu pot fi atrase mai multe femei. Societatea moldovenească este în general una misogină, de modă veche. Însă femeile duc greul în gospodărie şi, chiar dacă se arată supuse faţă de bărbaţi (mai ales din cauza practicilor vetuste de delimitare a autorităţii în familie), neoficial ele conduc casa şi familia. Poate nu ar strica un mesaj clar către femeile din Moldova, mai ales că multe femei din grupa de vârstă 25-40 de ani au rămas acasă să crească copiii şi să îngrijească gospodăria, în timp ce soţii lor sunt la muncă peste hotare. Desigur că acest mesaj feminist nu trebuie să zgândăre orgoliul masculin al moldovenilor. Grea misiune pentru Maia Sandu!

Maia Sandu are nevoie de încă cel puţin 250.000 voturi! Vreo 60.000 vor veni de la Leancă şi Ghimpu. Pentru restul trebuie să îi mobilizeze pe votanţii indecişi din rândul tinerilor, pe cei din categoria de vârstă mijlocie rămasă acasă, pe femeile rămase acasă să crească pruncii şi să îngrijească gospodăria. Trebuie să ia o parte din electoratul rusului Igor Dodon, pentru că preşedintele Moldovei este preşedintele tuturor cetăţenilor Modlovei, indiferent de etnie.

Este esenţial ca Maia Sandu să fie sprijinită pentru remodelarea discursului electoral. Fără a avea pretenţia de expert, enumăr câteva idei de bun simţ, pe care le poate avea orice consilier al Maiei Sandu:

1. Discursul electoral trebuie centrat clar şi ferm pe anticorupţie, cu o delimitară clară de oligarhul Vlad Plahotniuc, dar fără să respingă electoratul Partidului Democrat, partid controlat de acesta. Nevoile votanţilor PD sunt aceleaşi ca ale celorlalţi moldoveni. Ei trebuie atraşi spre candidatul Maia Sandu, nu spre un partid anume.

2. Discursul proeuropean trebuie să se delimiteze de perioada guvernărilor corupte anterioare. Populaţia simplă, cu educaţie de tip vechi, asociază Uniunea Europeană cu corupţia din cauza guvernărilro proeuropene anterioare. Sarcina grea pentru Maia Sandu este să convingă electoratul că asocierea la Uniunea Europeană este singura şansă de dezvoltare economică a Moldovei, cu date concrete despre schimbul de mărfuri, programe financiare etc.

3. Discursul proromânesc trebuie concentrat pe sprijinul României în eliminarea vizelor pentru Uniunea Europeană, un avantaj net pentru moldoveni, pe ajutoarele financiare ale României, concretizate în reparaţia a sute de grădiniţe etc.

4. Indiferent de ce sentimente personale are faţă de România, trebuie să insiste pe statalitatea Republicii Moldovei, pentru că majoritatea moldovenilor au o astfel de orientare. Voturile stataliştilor sunt mai importante în acest moment. Unioniştii vor vota oricum cu Maia Sandu, pe principiul că e mai bine decât cu Igor Dodon. Ghimpu şi Chirtoacă ar trebui să înţeleagă că în acest moment ar face mai mult rău dacă i-ar cere un angajament unionist Maiei Sandu în schimbul votanţilor unionişti.

5. Maia Sandu trebuie să fie mai vizibilă şi mai agresivă în confruntările electorale cu Igor Dodon. Nu trebuie să îşi trimită colegii de partid sau alianţă la aceste dezbateri electorale, trebuie să se implice personal, să fie bine pregătită şi consiliată, să dovedească că este o femeie puternică, bun manager. Trebuie să îl provoace pe Igor Dodon la dezbateri electorale faţă în faţă.

Republica Moldova este în acest moment un teren de confruntare între Rusia şi Uniunea Europeană, respectiv SUA, între est şi vest, între un sistem autoritar de tip Putin şi un sistem democratic. Moldova este în acest moment şi un teren de luptă între serviciile secrete din Rusia şi cele din România. Rămânerea Moldovei în sfera de influenţă a Uniunii Europene este o chestiune de siguranţă naţională pentru România.